Cuvinte nedexate... încă
ANALFANET, analfaneţi, s.m. Persoană care abuzează, în vorbirea liberă, de limbajul din online.
APROPORC, -uri, s.n. Aluzie folosită la masa de Crăciun de către o persoană deja îndopată, dar care mai pofteşte la carne.
AUTOLAC, autolaci, s.m. Persoană care are maşină, dar nu are casă.
BARBEŢICĂ, barbeţici, s.f. Barbă mai lungă decât e cazul, în care se strâng numeroase fragmente alimentare.
BĂLEAV, băleavă, adj. Persoană care cere un fum şi returnează ţigara cu filtrul foarte umed.
BÂNŢAR, bânţari, s.m. Bărbat aflat în stare de ebrietate care dansează cu toate femeile de la petrecerea firmei.
BEŞLEAV, adj. Persoană care ţine baia ocupată mai mult decât e cazul.
BLABLAGIU, blablagii, s.m. Persoană care vorbeşte mult, dar nu transmite nimic.
BLEAHNĂ, blehne. s.f. Bală apărută în colţul gurii, cu precădere în timpul somnului.
BLOGĂŢIE, blogăţii, s.f. Totalitatea şepcilor, tricourilor şi pişcoturilor strânse într-o viaţă de blogger român.
BORCEOASĂ, -e, s.f. Femeie care a rămas însărcinată cu Cristi Borcea.
BORFOU, s.m. Angajatul care vomită primul în team-building sau la petrecerea firmei.
BORGIE, borgii, s.f. Act sexual în grup numeros, consumat între preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române.
BOUREANĂ, s.f. Lovitură scurtă de ripostă, aplicată la nivelul guşii, care duce la prăbuşirea adversarului cu faţa în jos.
BUCCIU, buccii, s.m. Persoană careiaîi face plăcere să-şi frece fesele de diferite suprafeţe.
BUREE, buree, s.f. Explozie a implanturilor din silicon produsă în avioane low-cost.
CALOSABIL, calosabile, s.n. Drum naţional sau judeţean pe care încă mai circulă căruţe.
CARDEAN, s.m. Persoană care de fiecare data când trebuie să participe la notă susţine că nu are cash.
CARELIST, carelişti, s.m. Persoană care nu foloseşte niciodată prepoziţia “pe” înainte de “care”, chiar dacă formularea o cere.
CAŞIST, caşişti, s.m. Persoană care foloseşte “ca şi” în loc de “ca”, din frică extremă de cacofonii.
CĂCALAR, căcalari, s.m. Persoană care nu strânge excrementele după propriul câine.
CĂLŢEAN, călteancă, adj. Despre o persoană care îşi obligă invitaţii să se descalțe, indiferent de anotimp.
CÂNDEAN, cândeni, s.m. Persoană care se dă cu deodorant, chiar dacă nu s-a spălat la subraţ în prealabil.
CÂŞLIU, câşlii. s.m. Individ care trage într-o anumită direcţie când se deplasează beat.
CERŞETĂTOR, cerşetători, s.m. Cercetător din România care are nevoie de fonduri de la stat.
CHIREAN, chireni, s.m. Persoană care deţine un X6 nou, dar stă cu chirie într-o garsonieră împreună cu alţi trei oameni.
CIUHAP, -/, s.m. Persoană care se supără dacă nu i se spune “noroc” atunci când strănută.
CIUMUC, ciumuci, s.m. Ghemotoc compact de scame format în buric.
CIUVĂŢ, ciuvăţuri, s.n. (arhaism) Mic recipient din lemn în care se servea alcool animalelor din gospodărie.
CLĂTUC, -Ă, adj. Despre o persoană care se spală doar în zonele pe care le consideră esenţiale.
COCACOLAR, s.m. Persoană care bea vinul roşu numai în combinaţie cu cola.
COLCĂU, adj. Despre o persoană al cărei tabiet este să-şi ia micul dejun pe WC.
COLOCALAR, colocatari, s.m. Vecin de bloc care ascultă manele la volum ridicat.
COLONĂU, colonăi, s.m. Persoană care se parfumează fără să fi făcut duş înainte.
CONFERENTARI, subst. Grup de oameni cu studii superioare la şcoala vieţii.
COVFEFE, interj. Strigăt de spaimă emis atunci când îţi prinzi peruca în blender în timp ce scrii pe Twitter.
CRAMPION, crampioni, s.m. Persoană care se îndoapă cu mâncare în viteză până îşi provoacă dureri de burtă.
CRĂPĂU, s.m. Persoană cazată la all inclusive care îndeasă mâncare în buzunare, poşete şi găletuşele de plajă ale copiilor.
CRUCEAC, -i, s.m. Persoană care îşi face multiple cruci în faţa fiecărei biserici care îi iese în cale.
CUBĂU, cubăi, s.m. Persoană care insistă să bată palma din orice motiv.
CULPAV, culpavi, s.m. Persoană lacomă care se simte vinovată după ce se îndoapă cu mâncare.
CUPLIT, cuplită, adj. Despre o persoană care foloseşte “cuplă” în loc de “cu plăcere”.
CURALIV, curativă, adj. Despre o persoană care împroaşcă bârfe despre toti cunoscuţii.
CURĂU, curai, s.m. Persoană care s-a îndopat în continuu de Crăciun, dar ţine dietă ca să arate bine de Revelion.
DÂRDĂU, dârdăi, s.m. Persoană îmbrăcată prea subţire pe timp de iarnă care susţine mereu că nu îi este frig.
DECONTEU, deconteuri, s.n. înapoierea unei sume de bani în sutienul unei persoane fizice.
DEJA-FU, s.n. Senzaţia retrăirii unui moment în Oltenia.
DELETANT, deletanţi, s.m. Persoană nesigură care îşi şterge în mod constant comentariile de pe Facebook.
DOIELNIC, doielnici, s.m. Persoană care îşi face profil de social media comun cu partenera / partenerul de viaţă.
DUPĂVNIC, s.m. Persoană care spune “Doamne, iartă-mă!” la finalul înjurăturilor, oricât de elaborate ar fi.
EMINEMSCIAN, adj. Despre o persoană care recită cu mare viteză versurile Luceafărului poeziei româneşti.
FĂCĂLĂU, făcălăi, s.m. Persoană care nu poate să stea pe WC fără să stea şi pe Facebook.
FÂLFĂU, fâlfăi, s.m. Persoană care arborează cu mândrie steguleţe tricolore pe propriul autoturism.
FÂLNECI, fâlneciuri, s.n. Băşică apărută pe frunte de la făcutul crucilor în exces.
FÂRNUŞ, s.m. Fir de păr rebel ieşit din nasul unei persoane care nu suspectează nimic.
FÂSFAG, fâsfagi, s.m. Bătătură apărută pe degetul mijlociu sau inelar, predominant la onanişti.
FÂSNĂ, fâsne, s.f. Flatulaţie declanşată accidental în timp ce o persoană îşi suflă nasul cu putere.
FECATON, fecatonuri, s.n. Disciplină sportivă ce presupune slalomul printre excremente de câine lăsate pe trotuar de către stăpâni.
FEDUŞ, - Ă, feduşi, - e, adj. Despre o persoană care nu împarte antreurile cu nimeni.
FIECAS, fiecasi, s.m. Persoană care, de sărbătorile religioase importante, trimite acelaşi SMS tuturor persoanelor din agendă.
FLANUŞ, flănuşi, s.m. Persoană care poartă şosete la sandale.
FLEAPŞĂ, flepşe, s.f. Flatulaţie declanşată accidental în timpul strănutului.
FLEŞCAŞ, fleşcaşi, s.m. Persoană care suferă de ejaculare precoce.
FLEŞERI, vb. A-ţi şterge penisul de plantele iubitei după consumarea actului sexual.
FLOŢ, floţi. s.m. Individ care îşi face stocul de flori pentru 8 martie din parcuri şi scuaruri.
FOFĂU, fofoaică, adj. Despre o persoană care se îmbracă gros, chiar dacă sunt 27 de grade, pentru că este “aproape noiembrie”.
FOPÂNDĂU, s.m. Persoană care foloseşte contul de Facebook exclusiv pentru a-şi spiona cunoscuţii.
FOTBLAT, s.n. Sport care se joacă nu pe goluri, ci pe aranjamente.
FOTCĂ, fotei, s.f. Care îşi pune poză cu propria persoană şi la profil, şi la cover.
FRIGURANT, -/, s.m. Persoană care se plânge de frig pe orice temperatură.
FUBEL, s.m. Persoană care fumează chiştoace din propriul coş de gunoi când rămâne fără ţigări.
FUŞATNIC, fuşatnici, s.m. Persoană care, atunci când îi vine rândul să ia shot-uri pentru prieteni, are nevoie la baie sau trebuie să dea un telefon important.
FUTNIC, -Ă, adj. Echivalentul fuck buddy-ului în mediul rural.
FUTURASI, s. Senzaţie resimţită în stomac de către o persoană care vrea să facă sex la prima vedere.
FUZNIC, -Ă adj. Persoană care întârzie pasarea joint-ului în mod intenţionat.
GÂDEAN, adj. Despre o persoană care perpetuează informaţii false cu scopul de a rămâne în centrul atenţiei.
GEABAGIU, geabagii, s.m. Actor care face figuraţie în filme porno.
GEMUIST, gemuişti, s.m. Coleg care lasă geamul deschis pe timp de iarnă.
GENERĂU, generea, adj. Despre o persoană care abuzează de particula “gen”, atât în limba vorbită, cât şi în scris.
GHELNIŢĂ, ghelniţe, s.f. Unghie de la degetul mic al mâinii lăsată mai lungă, cu scopul de a deveni multifuncţională.
GHEMUIST, -ă, adj. Despre o persoană care preferă jocurile video sexului cu partenera / partenerul.
GHIULANGIU ghiulangii, s.m. Bărbat care poartă inele de aur (sau placate cu aur) supradimensionate.
GINECOLEG, ginecolegi, s.m. Coleg de muncă cu care se întreţin relaţii sexuale ocazionale.
GRABAGIU, grabagii, s.m. Şofer care îi claxonează pe cei din faţă imediat cum se pune culoarea verde a semaforului.
GRÂNŢUR, grânţuri, s.m. Mic fragment de mâncare întărită ce atârnă de un fir de mustaţă.
GULBON, gulboni, s.m. Persoană care muşcă mai mult decât poate mesteca.
HAŞTĂU, haştăi, s.m. Persoană care foloseşte hashtag-uri în exces.
HORNĂU, hornăi. s.m. Individ care claxonează toate femeile pentru a-şi arăta simpatia.
HOŢPĂTAR, hoţpătari, s.m. Ospătar român care ştie mai bine decât clientul ce s-a consumat şi ce nu.
HRISTĂU, hristăi, s.m. Persoană care spune în exces “Hristos a înviat” până la înălţare.
IMNORANT, s.m. Patriot declarat care ştie doar prima strofă din imnul naţional, dar îşi mişcă buzele până la finalul acestuia.
INVALIZĂ, -e, s.f. Geantă al cărei conţinut, în cazul în care te vizează, îţi taie picioarele.
IONANIST, adj. Despre un român care exagerează cu urările specifice zilei de 7 ianuarie.
IPHOHONDRU, iphohondri, s.m. Posesor de iPhone obsedat non-stop să nu păţească ceva telefonul.
IPHOMIST, iphomişti, s.m. Persoană care îşi cumpără Iphone X, dar nu are bani să plătească ratele.
ISUFICIENT, isuficientă, adj. Despre o persoană care scrie fie cu prea puţini, fie cu prea mulţi de “i”.
ÎNECDOTĂ, înecdote, s.f. Glumă care are efect blocarea unui fragment alimentar în gâtul interlocutorului.
JARPĂ, jarpe, s.f. Persoană care pune pe social media poze în care arată complet diferit fată de viata reală.
JURNANIST, jurnanişti, s.m. Om de presă care obţine plăcere din dezinformare şi manipulare.
LABEU, labei, s.m. Persoană care salută mai întâi animalul de companie şi abia după stăpânul.
LABJIU, labjie, adj. Care la party-uri preferă să-şi petreacă timpul cu animalul de companie al gazdei.
LABNICIU, labnicii, s.m. Preot căruia foşnetul bancnotelor îi produce plăcere sexuală.
LAMEU, lamei, s.m. Bărbat care se rade în mod regulat pe piept şi pe picioare.
LĂBAC, lăbaci, s.m. Persoană care învaţă exclusiv pentru examenul de bacalaureat.
LĂCĂU, lăcoaică, adj. Persoană care dă “like” la propriile poze sau postări.
LĂICOMIE, lăicomii, s.f. Dorinţă exagerată de a obţine like-uri cu orice preţ.
LĂTURNIC, adj. Despre un bărbat care nu nimereşte orificiul, spre disperarea partenerei.
LENJEREAN, lenjereni, s.m. Persoană care poartă aceeaşi pereche de chiloţi mai multe zile la rând.
LIŞNĂ, lişne, s.f. Procedeu originar din judeţul Vaslui, care presupune lovirea adversarului în zona posterioară a genunchilor, de cele mai multe ori printr-o piruetă.
MACAROMÂNĂ, s.f. Dialect folosit de către fotbaliştii români întorşi acasă după o şedere de o lună în Italia.
MACRO BIST, macrobişti, s.m. Persoană care se uită la fotbal numai când joacă naţionala.
MAHMURĂTURĂ, s.n. Legumă ţinută în oţet sau în saramură, folosită ca remediu după o noapte grea.
MAMOPERĂ, mamopere, s.f. Mâna de lucru în cazul augmentării chirurgicale a sânilor.
MAŢOCHIST, -ă, adj. Despre o persoană care ţine dietă prin înfometare.
MĂLEȘ, măleși, s.m. Moldovean care nu vrea să fie deranjat.
MÂLŢÂIALĂ, mâlţâieli, s.f. Sunetul produs de o persoană care încearcă să-şi scoată mâncarea dintre măsele.
MÂNĂU, mânăi, s.m. Persoană care conduce numai cu braţul stâng scos pe geam.
MÂNCUREAN, mâncureancă, adj. Despre o persoană care nu aduce niciun cadou atunci când merge într-o vizită.
MÂNOPAUZĂ,
mânopauze, s.f. Repaus binemeritat luat după o perioadă îndelungată de autosatisfacere sexuală intensă.
MÂRLOC, mârloci, s.m. Şofer perfect sănătos care parchează pe locurile rezervate persoanelor cu dezabilități.
MÂRSEL, mârsei, s.m. Bărbat care se scuză de la muncă de 1 martie ca să nu fie nevoit să cumpere mărţişoare.
MÂRŞCOV, -/’ adj. (despre animale sau oameni) care muşcă pe ascuns şi fuge fără să se uite în spate.
MÂRŢAR, mârţari. s.m. Individ care oferă colegelor mărţişoare primite anul trecut de mama lui.
MÂRZUŞ, mârzuşuri, s.n. Pojghiţă formată vara între degetele unei persoane care poartă sandale.
MÂŞLIU, mâşlii, s.m. Persoană care citeşte peste umăr de la ceilalţi, în mijloacele de transport în comun.
MIŞLANIE, mişlanii. s.f. Slujbă de sfinţire a autoturismelor de până în trei tone.
MIŞMARŞ, mişmarşuri, s.n. Miting organizat la comandă, fără voia participanţilor..
MOCAINĂ, s.f. Linie de droguri primită gratis de la un grup de necunoscuţi amabili.
MOJLIE, adj. Despre o femeie care obişnuieşte să plângă după ce a făcut sex.
MOMÂZ, momâji, s.m. Persoană care scuipă resturi de mâncare când vorbeşte.
MONOSPRÂNC, /, s.m. Persoană care are sprâncenele unite
MONSTRUAŢIE, s.f. Vărsare de sânge excesivă şi nejustificată întâlnită în filmele horror.
MORTISOR, mortisoare, s.n. Stare de nervi resimţită de o persoană care stă la coadă, în frig, de 1 Martie.
MUCURIE, - mucurii, s.f. Senzaţia de bine oferită de verificarea batistei după fiecare suflare de nas..
MUHAVNIC, - Ă, adj. Care pune mereu mai puţini bani la nota de plată şi nu recunoaşte.
MURCÂLIC, -Ă, murcâlici -e, adj. Despre un om care râde doar la propriile glume.
MUŞNIC, muşnică, adj. Persoană care, după ce se scarpină la zonele intime, duce mâna la nas.
NAMBOS, namboşi, s.m. Taximetrist care susţine întotdeauna că nu are să dea rest.
NARCIZDĂ, narcizde, s.f. Persoană care face şi postează selfie-uri întruna.
NĂPASCĂ, s.f. Nenorocire survenită în urma mâncatului în exces cu ocazia învierii.
NELOMAN, - Ă, adj. Persoană căreia îi plac manelele, dar n-ar recunoaşte niciodată.
NESALIT, adj. Despre o persoană care plăteşte lunar abonament la sală, dar nu se duce niciodată.
NUIST, Ă, adj. Despre o persoană care spune mereu „nu”
OFTARD, oftarzi, s.m. Persoană care nu a votat, dar se plânge de rezultatul alegerilor.
PARASCHIVI, vb. A săruta o femeie moartă după tine.
PĂLÂNGAR, pălăngari, s.m. Persoană care vorbeşte mult, dar fără nicio legătură cu subiectul.
PĂLMUIST, Ă, adj. Persoană care aplaudă cu entuziasm la fiecare aterizare.
PĂŢUR, pățuri, s.m. Pasăre de pradă, de talie mică, care atacă numai bărbaţi cu calviţie.
PÂRCACI, s.m. Persoană incapabilă să aşeze maşina pe un singur loc de parcare.
PÂRNISM, subst. Mişcare literară ştiinţifică apărută la începutul secolului al XXI-lea în închisorile de pe teritoriul României.
PETOFIL, petofili, s.m. Persoană atrasă sexual de propriul animal de companie, indiferent de specie.
PIJMEUU, pijmelii, adj. Despre un bărbat care urinează doar stând în şezut sau pe vine.
PIŞLEAN, pişleni, s.m. Bărbat care se spală pe mâini după ce urinează doar dacă este văzut de cineva.
PIŞNIU, -IE, adj. Despre o persoană care urinează în piscină pentru că îi este lene să meargă până la baie.
PIŢĂU, pițăi, s.m. Bărbat care îşi schimbă complet vocea atunci când vorbeşte la telefon cu nevasta sau iubita.
PIZILIU, pizilii, s.m. Persoană care deţine abilitatea de a se scărpina în ureche cu orice îi pică la mână.
POFTALGIE, poftalgii, s.f. Rememorarea cu plăcere a partidelor de sex din vremurile bune.
PROSCĂU, proscăi, s.m. Persoană care merge la proteste pentru că aşa a văzut pe Facebook, dar nu ştie exact scopul.
PROTESTURISM, s.n. Formă de sejur politic în care, pentru deplasarea participanţilor, se foloseşte autocarul.
PUFNEAŢĂ, pufneţe, s.f. Flatulaţie scăpată accidental în timpul legării şireturilor.
PULĂNI, vb. A da cu o plăcere deosebită la picioarele femeilor dintr-un grup de protestatari.
RÂGHIȚA, vb. A râgâi și a sughița în același timp.
RESUSŞITARE, s.f. Acţiunea de a insista pe un argument mort într-o discuţie contradictorie.
RETROBRAD, s.m. Persoană care încă regretă că a aruncat bradul de Crăciun la jumătatea lui Ianuarie.
REUMANTISM, reumantisme, s.n. Dragoste împiedicată de dureri ale articulaţiilor provocate de schimbări bruşte ale temperaturii.
ROMANGĂ, s.f. Dialect al limbii române folosit de persoanele aflate în stare cruntă de ebrietate.
ROMÂNCAS, s.m. Cetățean care se duce la parada de 1 Decembrie doar pentru fasolea gratis.
SALAFON, s.m. Persoană care se duce regulat la sală, dar nu face decât să stea pe smartphone.
SBÂRC, sbârcuri, s.m. Sfârc întărit din cauza serilor mai răcoroase.
SCANCOC, scancoci, s.m. Persoană care are pornirea de a-şi trage părţile intime la copiator.
SCOLIOZĂ, scolioze, s.f. Afecţiune a coloanei vertebrale manifestată la elevii obligaţi să care ghiozdane prea grele spre şi dinspre şcoală.
SCURGEL, scurgei, s.m. Persoană care stoarce compulsiv tubul de pastă de dinţi, pentru că “sigur mai e de o spălare”.
SEMERĂU, semerăi, s.m. Persoană care foloseşte “se merită” în loc de “merită”.
SENSEU, sensei, s.m. Maestru al limbii române care foloseşte “face sens” în loc de "are sens”.
SFLEAŞTĂ, sfleşte, s.f. Jet de apă care îi atinge fesele unei persoane când aceasta trage apa stând pe WC.
SLABAGIU, slabagii, s.m. Persoană care îşi cumpără numai tricouri mai mici, pentru când va da jos kilogramele în plus.
SLĂBACI, slăbaci, s.m. Persoană care cere băutura cu zero calorii după ce comandă meniul XXL
SMÂF, smâfi, s.m. Fir de păr solitar care iese din nas sau din ureche.
SMÂLNIC, -Ă, adj. Persoană care foloseşte smiley-uri în exces, dar nu râde când le scrie.
SMURDĂU, smurdăi, s.m. Persoană care, de sărbători, mănâncă şi bea până la spitalizare.
SNÂFAR, snâfari, s.m. Individ care adulmecă scaunele colegelor atunci când nu-l vede nimeni.
SNUZAS, snuzasi, s.m. Persoană care îsi combate problemele prin reprize suplimentare de somn.
SOSĂU, sosăi, s.m. Bărbat care nu-si dă niciodată jos ciorapii atunci când face sex.
SPÂLŞ, spâlşuri, s.n. Picătură de transpiraţie care se scurge între fese.
SPÂŢ, spâţuri, s.n. Ultima picătură de urină care rămâne întotdeauna pe chiloţi.
SPERMANENT, -e, s.n. Frizură atipică cu care o persoană se trezeşte, uneori, după o noapte de dragoste.
SPOLEAN, spoleni, s.m. Persoană care divulgă momente cheie dintr-un film unor oameni care nu l-au văzut încă.
SPUŢI, vb. A înjura şi a scuipa în acelaşi timp.
STRÂNGAŞ, s.m. Persoană care bea tot ce rămâne în pahare după petrecere.
STROPŞIU, stropşii, s.m. Persoană care nu ridică niciodată colacul când urinează.
SUBTĂU, subtăi, s.m. Persoană de sex masculin care îşi piţigăiază vocea atunci când vorbeşte la telefon cu iubita.
SUFLEAN, sufleni, s.m. Persoană care îşi suflecă tricoul peste burtă în zilele toride.
SUPAPUC, -/, s.m. Bărbat care cumpără flori ca să nu aibă scandal acasă.
SUSPĂU, suspăi, s.m. Persoană care nu se poate abţine să nu scuipe atunci când se află undeva la înălţime.
ŞABALIU, -e, şabalii, adj. Despre o persoană aflată în stare severă de ebrietate care cade cu veceul.
ŞERPELI, vb. A da share pe social media conţinutului original al unei persoane fără a o credita.
ŞLEAB, şleaburi, s.n. Frunză care foloseşte la ştergerea zonelor intime, în lipsa hârtiei.
ŞOPILIST, -Ă, adj. Persoană care ţine multe tab-uri de magazine online deschise, deşi e lefteră.
ŞPARLAMENTAR, şparlamentari, s.m. Politician care preferă să fure în loc să facă politică.
ŞPRINGLĂR, şpringlări, s.m. Persoană care fură în mod constant mâncarea colegilor de serviciu din frigider.
ŞTERGACI, s.m. Persoană care şterge postările de pe Facebook la care nu a primit niciun like.
TÂNGAVNIC, adj. Despre un bărbat care geme zgomotos la sală, indiferent de exerciţiu.
TIRIBILIST, tiribilişti, s.m. Şofer de camion care ţine morţiş să depăşească o coloană.
TRAGIST, - tragişti, -ste s.m. şi f. Persoană care se plânge mereu că îl/o deranjează curentul.
TRIPĂIALĂ, tripăieli, s.f. Fugă necontrolată provocată de substanţe halucinogene.
TUŢIF, tuţifuri. s.n. Fior de durere survenit la impactul degetului mic de la picior cu mobila.
ŢARPĂ, ţarpe, s.f. Pată în forma unei hărţi recognoscibile care se formeaza la subraţ.
ŢĂRAC, ţâraci, s.m. Român lefter care, pe deasupra, mai are şi ghinion.
ŢINĂU, ţinăi, s.m. Bărbat care îşi suge burta de fiecare dată când trece pe lângă o femeie atrăgătoare.
ŢIPĂRLIU, ţipărlii, s.m. Bărbat în toată firea care ţipă foarte ascuţit atunci când se sperie.
ŢUFLĂR, -/, s.m. Persoană care simte mereu impulsul de a-şi arăta organele genitale animalelor de companie.
ŢUGĂU, ţugăi, s.m. Persoană care îşi strânge buzele pentru fiecare selfie.
USCĂU, -uscăi, s.m. Persoană care nu se spală pe mâini după ce urinează, dar se şterge pe pantaloni de apa imaginară.
VAMANOT, vamanoți, s.m. Persoană care susţine că Vama Veche nu mai e ce-a fost, dar merge în continuare doar în Vamă.
VEGĂU, s.m. Persoană care, după Anul Nou, mănâncă sănătos vreo două-trei zile.
VOCĂU, vocăi, s.m. Persoană care ţine morţiş să cânte toate refrenele pe ringul de dans, indiferent de piesă.
VODCABULAR, vodcabulare, s.n. Totalitatea cuvintelor pe care le mai poate accesa o persoană aflată în stare avansată de ebrietate.
VOMAIOT, vomaioţi, s.m. Persoană care merge la mare doar ca să se îmbete sever.
ZEMELI, vb. A se spăla pe dinţi folosind doar degetele.
ZGÂRMAR, zgârmari, s.m. Persoană care nu-i cumpără nimic iubitei, susţinând că 8 Martie este doar “Ziua Mamei”.
ZIPĂT, zipete, s.m. Strigăt de durere provocat de prinderea accidentală a organelor genitale în fermoar.
ZMÂNCĂ, zmânci, s.f. Pată pe pantof provocată de sosul scurs din şaorma.
ZVEŞTELI, vb. A izbucni în râs în timp ce iei o gură din băutură, împroşcând în jur.