Aladin și lampa fermecată

Aladin și lampa fermecată - dublat în română

Trăia odată în ţara sultanului un băiat pe nume Aladin. El era tare sărac şi-şi petrecea timpul hoinărind din loc în loc şi jucându-se. Într-o zi, pe când se juca cu prietenii în piaţa din centrul oraşului, se întâlni cu dervișul. Dervișul purta o pelerină de mătase şi un turban mândru pe cap. El se adresă lui Aladin:

- Măi băiete, nu eşti cumva băiatul croitorului Mustafa? Ai vrea să câştigi câteva rupii?

- Cum să nu domnule! Fac orice muncă pentru a câştiga câţiva bănuţi, răspunse Aladin.

- Atunci, ascultă-mă cu atenţie! Tot ceea ce ai de făcut e să mă ajuți să căutăm o lampă veche.

Lampa aceasta este ascunsă într-o grotă cu alte giuvaieruri. Tu ești singurul om care poate să mi-o aducă. Vei găsi acolo o mulţime de bijuterii, poţi să le iei pe toate. Mie nu-mi trebuie decât lampa.

- Aşa să fie, domnule.

Aladin urmă pe derviș în afara oraşului, îndreptându-se spre un loc părăsit. Intrarea din faţa grotei era acoperită cu o placă de piatră şi putea fi dată la o parte doar dacă se rostea formula magică.

Înainte de a pătrunde în grotă, dervișul îi dădu lui Aladin un inel care să-l ferească de toate relele. În timp ce dervișul rostea formula magică, Aladin se opri pe marginea lacului şi începu să se joace aruncând pietre în apă. Era atât de preocupat de joaca sa, încât nici nu băgă de seamă că dervișul rostise formula magică şi că uşa grotei se deschise. Dervișul îl strigă pe Aladin şi îi ceru să coboare în grotă. Aladin făcu întocmai şi începu să coboare treptele. Dervișul îl aşteptă afară şi îl tot grăbea:

- Aladin grăbeşte-te să-mi aduci lampa!

Băiatul se uită în jurul lui şi găsi o lampă cu ulei, tare veche şi ruginită, şi îi strigă dervișului:

- Domnule, de ce tocmai lampa aceasta veche şi ruginită îţi trebuie? Sunt aici atâtea alte minunaţii!… "Poate o fi fermecată?…" se gândi în sinea sa Aladin. Apucă lampa şi se îndreptă spre ieşire.

- Dă-mi lampa! îi porunci dervișul.

- Ajută-mă, te rog, să ies de aici, îl ruga Aladin pe derviș.

- Mai întâi dă-mi lampa obraznicule! strigă dervișul.

La auzul acestei voci poruncitoare, Aladin începu să dea înapoi înspăimântat.

- Dacă nu-mi dai lampa, să pieri odată cu ea! îl amenință dervișul şi începu să bolborosească formule magice. La rostirea acestor cuvinte, placa de piatră se ridica şi blocă ieşirea din grotă. Aladin rămase în întuneric, şi începu să strige câtva timp, dar apoi îşi dădu seama că totul era în zadar şi că nimeni nu-l putea auzi. Începu să i se facă frig si chiar în momentul în care îşi freca mâinile cu disperare, din inelul pe care îl primise de la derviș ieşi un spiriduş. Ochii îi ardeau în orbite si ţinea mâinile încrucișate pe piept. Apoi i se adresă lui Aladin astfel:

- Eu sunt spiritul acestui inel şi voi satisface dorinţa celui care îl poartă.

- Aş vrea să mă duc acasă rosti Aladin. Spiridușul nu zise nimic, dar în clipa următoare Aladin se găsi acasă cu felinarul în mână şi cu inelul pe deget. Îi povesti mamei sale întâmplarea ciudată prin care trecuse iar aceasta, în timp ce îl asculta pe băiat, începu să curețe lampa prăfuită. În timp ce lustruia lampa, aceasta începu să fumege şi din fum începu să se ridice un gnom.

- Eu sunt spiriduşul aceste lămpi şi de azi începând te voi servi pe tine. Aştept ordinele tale!

De atunci, Aladin şi mama sa nu au mai dus lipsă de nimic. Ori de cate ori se adresau lămpii, aceasta le satisfăcea toate dorinţele. Anii au trecut şi Aladin se făcu un tânăr chipeş. Într-o frumoasă dimineață, Aladin o zări în piaţa publică pe Iasmina, prea frumoasa fată a sultanului. Prinţesa era aşa de frumoasă, că lui Aladin îi căzu dragă de îndată ce o văzu. Şi sultanului îi fu pe plac tânărul, aşa că îi dădu binecuvântarea tinerei perechi. Din acel moment şi Aladin şi Iasmina se mutară în palatul dăruit de spiriduş.

Într-o zi, pe când prinţesa se găsea singură acasă, un negustor bătrân bătu la uşa palatului:

- Cumpăr felinare vechi şi dau în schimb felinare noi! striga el. Cine vrea să facă schimb cu mine? Iasmina, care nu ştia de secretul lui Aladin, schimbă iute vechea lampă cu una nouă şi arătoasă.

Cine credeţi că era negustorul? Era chiar dervișul cel rău!

Acesta, cum puse mâna pe lampă, se şi ivi spiridușul:

- Eu sunt spiriduşul lămpii şi de azi începând tu eşti stăpânul meu. Îţi aştept ordinele!

- Spiriduşule, eu sunt noul tău stăpân! strigă dervișul, şi vreau să mă duc pe un tărâm îndepărtat, împreună cu prinţesa şi cu acest palat!

Când Aladin ajunse acasă văzu că palatul şi prinţesa dispăruseră. S-a uitat în jur neajutorat şi apoi şi-a amintit de inel.

- Du-mă la iubita mea, îi ceru el inelului, nu pot trăi fără ea.

Cat ai zice "peste", Aladin se trezi în bucătăria dervișului, lângă scumpa sa soţie, care tocmai pregătea ceaiul.

- Scumpa mea, pune praful acesta în ceaiul dervișului, o rugă Aladin pe soţia sa.

Când se întoarse dervișul, bău ceaiul şi în câteva secunde dormea dus. Aladin luă lampa şi îl rugă pe spiriduş să-i ducă acasă, cât se poate de repede. La vederea lor, sultanului începu să-i curgă lacrimile de bucurie, iar poporul îi sărbători aşa cum se cuvine. Despre dervișul cel rău nu a mai auzit nimeni niciodată, iar Aladin şi Iasmina au trăit în pace şi fericire până la adânci bătrâneţi.

Aladin și cu Iasmina au frecat la lampa lor,

De-a ieșit un spiriduș să le fie slujitor.

Ca-n povestea cu pricina moș Ion freacă degeaba,

Că doar s-o ivi minunea la care speră și baba! 

Amazing drink - in vino veritas

in vino veritas

Balada lui Căcărău - KakaMal - CacaMucho - KakaMura

Brand de Caracăl

Înscrierea continuă...

Brand de Caracăl - "Patria măgarilor!"

Cu cât vom fi mai mulți, cu atât vom fi mai ... "credibili" !

Brandul «Caracal» riscă să dispară, după ce pp-dd a inclus în program înscrirea cu forţa în facultăţi a caracalenilor.

Brilliant gallery

Ca pisica în calendar

Oare când s-o mânca pește !?

Candle in glass

"Candle in the Wind"

شمعة في مهب الريح  在风中蜡烛 Kaars in de wind Bougie dans le vent Candle in the wind נרות ברוח हवा में मोमबत्ती 風にキャンドルします。 바람에 촛불이 Lumânare în vânt Свеча на ветру Vela en el viento

Care este băutura ta preferată?

Cină romantică moldovenească

Clear screen

Cum se curăţa monitorul?... Aşa !!!

Dacă observi că imaginile de pe ecran sunt din ce în ce mai înceţoşate şi citeşti din ce în ce mai greu, nu te grăbi să-ţi iei ochelari, ci mai degrabă ar trebui să te gândeşti la curăţarea monitorului.

Coconuts are easier with a wireless connection

Crezi că în imagine este o femeie frumoasă!

Cura de varză pentru slăbit

O reclamă în care se pierde, nu se câștigă!

Succesul este pe deplin garantat, cu însămânțare naturală!

Odată înhămați la această dietă, continuați până o dați pe brazdă!

Cure for headaches in Mozambique

* paleta de analgezice menite să stârpească migrenele a crescut simţitor, astfel că ai de unde să alegi

Daddy, babysitter won't give me to breast as gives to you!

Dicționar umoristic

Fomentar nuestra sólo es cruel!

Carnea naturală e din ce în ce mai puțin apreciată.

Ghinionul nu vine niciodată singur

Mouse Over to see misfortune ...  

Guvernul și poporul

Nu e din filmul Utopia (Atoll K)  cu Stan Laurel și Oliver Hardy (Stan și Bran)  ... e crunta realitate a orcărei organizări statale!

He loves ass

offsprings of a donkey

Ia-mi mireasă zilele!

Ferice de cine-o da-o , vai de mama cui o lua-o!

Istoria in imagini

Kitty loves you

Lecția de gramatică

Mesajul  postat, pe Facebook, de către o doamnă profesoară pentru elevii săi

Mountain bikes in Afghanistan

Cel mai scump pe lumea asta,

Calu', pușca și nevasta!...

One of these people is not like the others...

Unul dintre acești oameni este diferit. Care este acela?

Regionalizarea României

Suntem de acord cu regionalizarea României:

• Dealul Mare, Drăgăşani, Odobeşti, Cotnari, Târnave, Jidvei, Recaş, Murfatlar, Segarcea…

Romica Puceanu - Omule cu supărare

Romica Puceanu - Omule cu supărare

Sistem rusesc pentru reglarea tensiunii arteriale

Supraconsumul

De la săracie și foamete la obezitate și supraconsum...

Posted by Schengen - altădată on 24 Octombrie 2015

     Supraconsum înseamnă un nivel de consum situat peste cerințele normale sau dincolo de consumul mediu.

   Imaginile sunt din filmul Samsara.

    Samsara este un cuvânt tibetan care înseamnă roata vieții. Un concept intim și vast ce definește sufletul din toată lumea.

Tabel cu greutatea ideală după tabelele Geigy, în funcție de cm, kg și ani 

Taj Mahal, India • 360° Aerial Panorama

       Taj Mahal a fost construit din ordinul lui Shah Jahan, un mare împărat Mughal și descendent al lui Tamerlan, în memoria soției sale Mumtaz Mahal. Legende și povești din acea vreme ne spun un lucru: atunci când s-au întâlnit în primul rând, Shah Jahan a fost încântat de aleasa inimii sale, astfel încât din acel moment el nu acordă atenție la celelalte sotii. Când Mumtaz Mahal a murit în timpul nașterii celui de-al XIV-lea  copil, în 1631, Shah a anulat campania de război, s-a întors acasă și a dedicat restul vieții sale la construirea mausoleului.

Douăzeci de mii de muncitori au lucrat la construirea monumentului mai mult de douăzeci de ani. Alături de experți locali, arhitecți străini - venețieni și francezi - au fost invitați să participe. Eforturile combinate a dat naștere la cinci-cupole, de 74 de metri pe platforma cu patru minarete în colțuri. Pereții sunt din marmură semitransparentă lustruită,  adusă de la 300 km distanță. În lumina puternică apare alb, de culoare roz în timpul apusului de soare, și argintiu în lumina lunii. Mai mult, pereții sunt decorați cu turcoaz, agata, malahit, carneol și alte pietre prețioase livrate din mai multe țări, inclusiv Rusia.

Clădirea mare a Taj Mahal este înconjurat de un parc. Canale de apă împart parcul în secțiuni pătrate. Marele canal cu fântâni curge de la poarta principală. Când fântânile sunt oprite, se poate vedea o reflectare magică a Taj Mahal în apă ...

În timp ce construcția era în curs de desfășurare, Shah Jahan a avut o idee de a crea același monument pentru el însuși pe malul opus al râului Jamuna care curge chiar în spatele mausoleului. Aceasta ar fi trebuit făcut din marmură neagră și în legătură cu mausoleul soției lui printr-o punte ajurată. Din păcate, acest vis frumos nu s-a mai  adeverit. În scopul de a menține o imagine clară a mausoleului, ca cel mai spectaculos din lume, a fost interzis a se ridica clădiri mai înalte de 4 etaje în raza de 3 km.

Cu toate acestea, mulți ani de durere și obsedat cu construirea mausoleului, Shah Jahan a fost împiedicat să participe la nevoile țării sale. Ca urmare, el a fost detronat de propriul său fiu (fiul femeii căruia i-a dedicat mausoleul) și a petrecut restul zilelor în închisoare.  

Taj Mahal nu este doar unul dintre reperele cele mai renumite din India. Este un monument rar, care trebuie să fie văzut și, de asemenea, să se facă simțit. Aceasta este o poveste de dragoste, artistic păstrată în piatră, și afectează pe toată lumea care-l vede.

The next generation of kitchen networking

Women Joined Facebook

Tweets by @haihui

Tweets by @haihui

Un exemplu practic al modului în care funcţionează mintea omului

După ce ați analizat suficient imaginea de mai sus vom defini ceea ce reprezintă ea pentru diferite grupuri de persoane: 

1. - Pentru tineri este un fund frumos. 
2. - Un bărbat atent va defini acest lucru ca pe o femeie ce traversează strada în mod tipic.
3. - Experții privesc mai atent și într-adevăr se va vedea tanga.
4. - Pentru bărbații mai în vârsta, ea este o femeie respectabila, cu un fund frumos ce trece strada.
5. - Cei mai perverşi și-o imaginează ca o femeie goală.
6. - Înţelepţii vor medita despre prezenţa de spirit a fotografului în faţa frumuseţii, precum şi recunoştinţă că a făcut public această imagine.
7. - Pentru jumătate dintre femei, aceasta este o femeie obişnuită, căreia nu ar trebui să-i lipsească din casă o astfel de îmbrăcăminte.
8. - Cealaltă jumătate se întreabă de unde poți cumpăra o astfel de ținută.
9. - Cele mai înţelepte femei și-o imaginează cum va arăta tipa la 50 de ani.
10. - Copiii, curioși din fire, precum şi călugării vor observa, probabil, un câine care conduce un taxi …

Nu vă alarmaţi, nici eu nu am văzut câinele.

Un șut în fund... un pas înainte.

• Fundul rămâne fund chiar şi atunci când totul e cu fundul în sus. 

• Când soarta îţi dă şuturi în fund, nu-ncerca să faci acelaşi lucru, căci fundul ei e infinit.

• O bătaie pe umăr e doar puţin mai sus de un şut în fund - şi ce mare e diferenţa!!!

• Multe popoare nu s-au putut dezvolta decât cu sprijinul unor energizante şuturi în fund din partea istoriei.

What is better... honey or nectar?

Nectarul şi mierea

 HRANA ENERGETICA

 Nectarul si mierea constituie, in principal, hrana energetica a albinelor. 

• nectarul este oferit albinelor ca o momeală pentru polenizare;

• concentraţia în apă a nectarului variază între 10-50%;

• conţinutul în zahăr al nectarului la florile de păr este mai scăzut în comparaţie cu florile de măr şi tocmai de aceea albinele vizitează relativ puţin florile de păr;

• nu toate plantele secretă nectar în aceeaşi parte a zilei (de ex. hrişca secretă nectar începând cu ora 8 iar castraveţii spre ora 9) şi chiar la aceeaşi plantă variază, în cursul unei zile, ora şi cantitatea de nectar produsă;

• albinele la una şi aceeaşi ieşire la cules frecventează numai florile aceluiaşi fel de plantă (de pe o floare de măr o albină va zbura pe o altă floare de măr şi aşa mai departe); dacă albinele zboară pe flori de plante diferite însemnă că acestea nu sunt culegătoare ci sunt cercetaşe;

• trântorii au un aparat bucal care nu le permite să ajungă la locul unde se găseşte nectarul într-o floare, decât dacă acest loc nu este prea profund;

• la un drum, albina poate transporta în guşă maximum 60mg de nectar;

• pentru depozitarea nectarului proaspăt este necesar un spaţiu de 3 ori mai mare decât cel necesar depozitării mierii, lipsa spaţiului ducând la diminuarea recoltei de miere cu 40%;

• nectarul cu o concentraţie în zaharuri de sub 5% sau peste 90% nu este preferat de albine; o valoare optimă de concentraţie este de 40-50%;

• umiditatea relativă a aerului atmosferic influenţează favorabil secreţia de nectar atunci când se situează în jurul valorii de 65-75%;

• temperatura optimă pentru secreţia de nectar a plantelor este între 20-30°C. Nefavorabilă este o temperatură de peste 35°C sau sub 10°C;

• greutatea specifică a nectarului variază în limite cuprinse între 1,02 şi 1,35 iar reacţia lui poate fi bazică, neutră sau acidă, de obicei are un pH acid;

• din cauză că seva plantelor conţine 90% glucide şi doar 5% proteine din 100g substanţă uscată, insectele producătoare de mană trebuie să folosească mari cantităţi de sevă pentru satisfacerea necesarului lor nutritiv, elaborând astfel şi mari cantităţi de mană;

• volumul guşii albinei poate permite transportul a 75mg nectar, în medie albina transportă cc. 35-45mg;

• eliminarea surplusului de apă din miere se face până la limita de 17-18%;

• eliminarea picăturii de nectar şi înghiţirea ei de către albine, odată cu mişcarea ritmică a trompei, în procesul de maturare a nectarului, se desfăşoară în reprize de câte 10-15 sec., timp de aprox. 20 minute după care este depozitat în celule;

• după 2-4 zile de la începerea maturării nectarului conţinutul în zahăr din nectar ajunge la 76-80%;

• 1kg de miere produce 3150 calorii, echivalent cu 1,450 pâine albă de grâu, 2,370kg carne de vită, 3,930kg şalău, 4,730l lapte de vacă, 6kg mere şi 13,700kg varză proaspătă;

• producerea a 100mg de miere necesită vizitarea de către albine a peste 1000000flori din ciorchinii salcâmului;

• mierea produsă la altitudini mai mari, de peste 1.000m, are proprietăţi bactericide de cel puţin două ori mai mari faţă de mierea produsă la altitudini mai mici;

• pentru a realiza 1kg. de miere este necesară efectuarea a 15.000.000 de zboruri!;

• ca să culeagă 1kg. de miere o albină ar trebui să cerceteze 2-5 milioane flori şi să parcurgă o distanţă egală cu ocolul pământului! (40.000km). Pentru aceasta ar trebui să trăiască de 100 de ori mai mult (să aibă 100 de vieţi);

• o familie puternică, de 60.000 de albine, asigură în două săptămâni de cules o producţie de miere cu 50% mai mare decât 4 familii slabe a câte 15.000 de albine fiecare;

• pentru un cules cu miere-marfă o familie trebuie să aibă cel puţin 45000 albine (4,5kg albină);

• pentru a produce 1kg. miere-marfă o familie consumă alte 8kg miere + polenul necesar asigurării hranei proteice;

• albina consumă 0,5g miere pentru fiecare kilometru parcurs în zbor. 

• în perioada sezonului rece o familie puternică consumă numai 6,272kg miere, astfel:

- octombrie - 0,799kg. miere;

- noiembrie - 0,721kg. miere;

- decembrie - 0,721kg. miere;

- ianuarie - 0,900kg. miere;

- februarie - 1,194kg. miere;

- martie - 1,957kg. miere;

• mierea într-o celulă cântăreşte 0,43 grame; la început se depozitează 0,14g, în medie maturizarea făcându-se în 6 zile; la 3kg de nectar/zi sunt umpluţi 2,4 faguri/cuib iar în ziua a 6-a, 9 faguri/cuib;

• pentru hrănirea creşterea unei albine e necesară o cantitate de miere egală cu o treime din volumul unei celule;

• mierea de albine are o reacţie pronunţat acidă (pH. 3,5 - 4,5);

• mierea se maturează de două ori mai repede în celulele umplute numai 1/4 decât în cele umplute 3/4; 

• mierea recoltată înainte de căpăcire este de calitate inferioară deoarece înainte de căpăcire procentul de apă este de obicei peste 20% iar procesul transformării zaharozei în fructoză şi glucoză este în plină desfăşurare;

• practicând stupăritul pastoral şi în anii favorabili din punct de vedere meteorologic secreţiei de nectar, o familie de albine puternică poate să adune până la 150kg miere;

• aprecierea culorii mierii se face cu aparatul Phund sau cu comparatoare de culori. Scara aparatului Pfund are 140 de diviziuni exprimate în milimetri în concordanţă cu nuanţele diferite ale mierii. Corespondenţa culorilor pe scara Phund-Lovibond este următoarea:

• Sorturile de miere românească se încadrează, pe baza scării Phund, astfel:

•  vâscozitatea mierii este ridicată la temperatura de 20-30°C şi scade rapid între 30 şi 40°C, iar peste această temperatură ea nu mai variază mult, fiind inutilă încălzirea mierii peste 40°C pentru a o face fluidă; 
•  conţinutul optim de apă în miere este de 17-18%, conţinut la care mierea este de 6 ori mai vâscoasă decât mierea cu 25% apă; mierea care conţine mai mult de 20% apă are o consistenţă anormală iar cea cu un conţinut de apă între 14-15% are o vâscozitate mare, cu o consistenţă groasă, chiar uleioasă;
•  higroscopicitatea mierii face ca aceasta, ţinută în recipiente deschise, la o umiditate de 100% a mediului înconjurător, timp de 3 luni, să-şi mărească conţinutul în apă, de la un procent de 18% la 55%, iar la o umiditate de 81% ajunge la 32%; umiditatea atmosferei în încăperile destinate depozitării mierii nu trebuie să depăşească 60%;
•  greutatea specifică a mierii variază în funcţie de conţinutul ei în apă; la o temperatură de 20°C , unui conţinut în apă de 15% îi corespunde o greutate specifică de 1,4350 kg/l iar la 18% apă corespunde 1,4171 kg/l ; un kilogram de miere are un volum de aproximativ 700 mililitri;
•  la -36°C mierea îngheaţă iar volumul ei scade cu 10% iar la încălzire mierea se dilată, la 25°C volumul ei mărindu-se cu 5%; mierea cristalizată pusă la o temperatură de 35°C sau în baie de apă la 50°C se transformă în lichid;
•  pentru a încălzi mierea este nevoie de mai puţină energie decât pentru a încălzi acelaşi volum de apă deoarece căldura specifică medie a mierii (prin acest termen se înţelege cantitatea de căldură necesară pentru a creşte cu 1°C temperatura mierii), lichidă sau cristalizată, este de 0,64 cal/g/°C şi de 0,73 cal/g/°C;
•  mierea este rea conductoare de căldură, conductibilitatea ei termică variind între funcţie de conţinutul în apă, de temperatură şi de gradul ei de cristalizare, având valori între 118x10-5 şi 143x10-5 cal/cm/sec/°C;
•  albinele căpăcesc mierea după ce celulele fagurelui se umplu de miere iar umiditatea acesteia a scăzut până la 20%; la noi în ţară valorile cele mai scăzute se situează în jurul valorii de 13,30% iar cele mai ridicate în jur de 22,40%, media fiind de 16,45%; mierea din zona de şes are o umiditate medie de 15,90%, cea din zona de deal 16,95% iar cea din zona de munte, unde sunt mai multe ploi, depăşeşte 17,40%; valoarea normală pentru conţinutul în apă a mierii este de 17-18%, o miere cu un conţinut redus de apă, uscată, fiind greu de extras şi condiţionat iar o miere prea umedă riscă să fermenteze şi astfel gustul să îi fie atenuat sau, în cel mai rău caz, să se compromită mierea;
•  din substanţa uscată a mierii, zaharurile (în principal glucoza şi fructoza) reprezintă 95-96%; conţinutul mediu al mierii în glucoză este de 31% , în fructoză 38%, ele reprezentând împreună 80-90% din zaharurile mierii;
•  în mierea naturală, conţinutul maxim de zaharoză este de 5%, în mierea de mană este de 10% iar în cea falsificată cu sirop de zahăr, zaharoza depăşeşte aceste valori;
•  conţinutul de maltoză a mierii este de 7,3%;
•  dextrinele se găsesc în cantităţi mai mici în mierea de flori şi în cantităţi mai mari în mierea de mană (2-3% şi respectiv 5%);
•  până în prezent în miere s-au identificat 15 zaharuri diferite dar ele nu se găsesc niciodată toată împreună;
•  deşi în cantităţi reduse, de aprox. 2%, substanţele nezaharoase din miere determină specificul şi individualitatea mierii; 
•  aciditatea mierii, calculată în ml NaOH n/10 la 100g miere, poate fi de maximum 4ml pentru mierea de flori şi de 5ml pentru cea de pădure;
•  proteinele din miere se găsesc în cantităţi reduse de 0,15-0,70% iar conţinutul lor diferă în funcţie de provenienţa mierii;
•  enzimele din miere (invertaza, amilaza, inhibina, oxidaza, catalaza, maltaza, fosfataza, glucozidaza, lipaza, etc.) sunt termostabile, dar activitatea lor scade la 50°C şi dispar complet la 80°C; activitatea lor e optimă la 35-40°C şi un pH de 5,3;
•  încălzirea mierii la peste 60°C duce la distrugerea fermenţilor, la evaporarea substanţelor eterice volatile şi antimicrobiene, fenomene în urma cărora mierea îşi pierde aroma şi se transformă într-un amestec de simple zaharuri;
•  invertaza, originară în principal din secreţiile glandelor faringiene ale albinelor mai vârstnice de 21 zile, la un pH de 6,0-6,8 scindează zaharoza în glucoză şi fructoză, într-un raport de 1:1, devenind inactivă la temperatura de 40°C, spre deosebire de amilază (diastază) care devine inactivă la 90°C, amilaza fiind în compoziţia mierii de 12 ori mai multă decât invertaza; cele două enzime sunt sensibile la îmbătrânire, pierderea activităţii enzimatice a amilazei este de 10-30%/1an şi 31-37%/2ani iar a invertazei este de 43%/1an şi 57%/2ani;
•  mierea conţine numeroase săruri minerale, într-un procent de max.0,35% în mierea de flori şi max. 0,85% în cea de mană;

•  vitaminele din miere îşi au aproape întotdeauna originea în grăuncioarele de polen pe care aceasta le conţine în suspensie, cu excepţia vitaminei C care provine din nectar; principalele vitamine din miere sunt: 

•  la cald şi în mediul acid, fructoza se descompune formându-se astfel produşii furfurolici, cel mai important fiind HidoxiMetilFurfurolul (HMF); în primele luni de la extracţia din faguri, conţinutul de HMF din miere se situează în jurul valori de 0,1-0,2mg la 100g miere, iar după 1-2 ani de păstrare la temperatură moderată poate atinge valoarea de 1,5mg/100g. Prin lichefierea mierii la temperatură înaltă, conţinutul de HMF creşte mult, putând ajunge la 10mg/100g; se admite pentru mierea ce se comercializează un conţinut de HMF de max. 4mg/100g;

•  conţinutul ridicat de glucoză, mai mic de apă precum şi temperatura scăzută (13-14°C şi sub aceste valori) favorizează cristalizarea mierii; 

•  doar mierea naturală cristalizează, mierea falsificată, obţinută din zahăr şi îndulcitori nu cristalizează niciodată; prin această caracteristică, cristalizarea, se poate diferenţia cu precizie o miere naturală de una falsificată; cristalizarea e un proces firesc, natural şi de aceea apicultorii nu pot fi bănuiţi că falsifică mierea prin adaos de zahăr; 

•  cristalizarea mierii poate fi favorizată în mod artificial prin adăugarea la mierea fluidă a unei cantităţi de 5-10% miere cristalizată şi menţinerea recipientelor cu miere la o temperatură de cca. 14°C; în aproximativ 5 zile mierea este cristalizată;

•  după extracţie, durata de limpezire a mierii depinde de temperatură şi de înălţimea vasului. În cazul unui strat de 1cm înălţime durata de limpezire a mierii este după cum urmează: 

•  încălzirea mierii înainte cu 2 zile de extracţie, pentru lichefiere şi deci, pentru extragerea ei mai uşoară din faguri, într-o cameră de încălzire, la o temperatură de 35°C, îi dăunează foarte puţin; 

•  pasteurizarea mierii presupune încălzirea ei într-un timp foarte scurt şi menţinerea ei la temperatura de 70-78°C timp de 5-6 minute, apoi răcirea ei bruscă la temperatura de 42°C;

•  nivelul de condiţionare al mierii este determinat de conţinutul ei în apă şi în levuri. Astfel:  

•  cea mai eficientă metodă de a împiedica fermentaţia mierii este pasteurizarea ei timp de 71/2 minute la temperatura de 63°C sau timp de 1 minut la 69°C, procedeu care distruge levurile;

•  mierea se păstrează în încăperi uscate, curate, fără mirosuri străine, la temperatura de 14°C. Păstrarea mierii la temperaturi mai mari, cuprinse între 20-25°C duce la închiderea culorii mierii şi pierderea aromei;

Yummy Pussy Massage

Watch a nice pussy massage...  happy ending!

duPlex eating

iHotdog

Prânzul de la miezul nopții

Operating system with voice command of Catering - Mustard Edition v1.0