Masaj catre guvernare

Mesaj transmis de OMIR&GST catre:
Excelentei sale Marelui Maestru al MLNR,
Domnului Presedinte al Romaniei,
Domnului Premier al Guvernului Romaniei
 
     Dlomnule Presedinte Johannis, unui orfan i se aloca 8 lei/zi hrana. Mai precis, la dejun o ceasca cu ceai, o felie manjita cu margarina si daca exista putin gem. La pranz o fiertura de cartofi si ce s-o gasi. Poate pilaf sau piure si seara sa se culce inainte de a manca. La fel si unui batran dintr-un azil de stat. Am vizitat mai multe orfelinate si azile cand am facut donatii si vorbesc in cunostiinta de cauza. Unui puscarias i se aloca 20 lei/zi. Stiti ca dupa statisticile de anul trecut, in Romania, 1 copil din 7 se culca nemancat, este descult si dezbrăcat. Numai vorbim de abandonul scolar.
     De ce nu faceti gratieri??? De ce nu aveti o comisie de Gratieri?? Cum este posibil ca un magistrat si un procuror sa acorde 5 ani pentru o amarata, mama a 5 copii minori, pentru furtul unei galeti cu struguri, pentru cei 5 copii muritori de foame. Trebuia sa fie pusa la munca in folosul societatii, nu trimisa in puscarie.
     Cum este posibil sa se acorde o condamnare cu executare la 16 ani de inchisoare unei mame, care in disperarea si in dementa aparuta din saracia crasa, precum si lipsa tatalui fiicei ei minore, s-a aruncat in fata trenului cu fiica ei de 5 ani in brate. Fiind o femeie singura, fara venituri, aceasta a facut un gest disperat, care a costat-o membrele inferioare ale fiicei si ale ei, ramanand infirme. A considerat ca doar prin moarte poate scapa de povoara care o apasa.
     Se pot acorda alte masuri de siguranta: obligarea la tratament medical; internarea medicală; interzicerea ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii; confiscarea specială; scoaterea din drepturi maternale, confiscarea extinsă, etc.
     De ce nu dati un decret prin care sa gratiati aceste femei disperate, bolnave psihic, ca urmare a saraciei, lipsei de subzistenta, ca urmare a lipsei de adapost si nu in ultimul rand mame singure, fara tati pentru copii lor. Fac gesturi necugetate, pentru ca sunt bolnave. Poate erau bolnave, inainte de a ramane gravide, deci, nu aveau capacitate de exercitiu si mai ales discernamantul  obligatoriu pentru un adult care doreste sa devina parinte! Boala psihica poate aparea si dupa ce nastere si din boala latenta, devine acuta cu urmari grave.
    Similar, si pentru alte cazuri in care se acorda mult prea facil detentia in locul unor masuri de siguranta, conform Codului de procedura penala, sau alte masuri.
    Cate gratieri ati facut domnule Johannis de cand sunteti presedinte??? Trebuie sa dati dovada de discernamant pentru inalta functie pe care o detineti, sunteti chiar obligat moral daca nu prin fisa postului de presedinte sa indreptati un abuz al unui procuror sau al unui judecator printr-un act de clemență si justitie readucand dreptatea si justa pedeapsa in societatea si asa destul de tulburata.
     De ce sa platim un popor pentru a intretine puscariasii, cand putem sa-i punem la munca in folosul comunitatii???
     Avem drumuri de asfaltat, poduri de construit, retele de apa/apa uzata de extins si construit. Avem de revizuit politicile in domeniul educatiei si sanatatii pentru ca aceasta natie va disparea daca nu avem grija de viitorul ei. Si viitorul ei este in si prin OAMENI!
     Nu va priceperti la materia juridica. Nu-i nimic, aveti consilieri personali juristi- cadre didactice universitare care ar trebui sa va informeze asa cum predau studentilor, faceti o comisie cu juristi profesionisti, doctrinari si practicieni si dati drumul la epurarea puscariilor. Nu este normal sa achitam  milioane de euro Comisiei Europene, pentru nealiniere la conditiile ”sine-qua-non” privind detentia in Romania, cu conditiile stipulate in TRATATUL DE ADERARE la UE. Si asta in conditiile in care ”guvernul MEU”- guvernul de tehnocrati ca sa va citam, ar trebui chemat in fata natiunii pentru INACTIUNEA  din perioada lor de guvernare!!!
 
     Va intrebam distinsi si onorati domni de ce trebuie sa mai induram nedreptatile  preluate din mandatul presedintelui Basescu, care a tăiat in 2009 salariile si pensiile cu 25%? De ce functionarii publici au fost obligati la 3 zile fara plata în 2009?? Pentru ca in mandatul dvs de presedinte al Romaniei, tehnocratii au acordat peste 1000 de preavize in decembrie 2016 in ministere??? (in acelasi timp au angajat sute de functionari publici, incalcandu-se flagrant legea functionarilor publici 188/1999).
   De ce păcăliți Europa cu iesitul in strada?? Majoritatea romanilor a decis in decembrie la alegeri ce program de guvernare vor. Cei care ies in strada, nu sunt cei care merg la munca. Nu sunt cei care mor de foame, in calitate de pensionari. Nu sunt cei care fac donații la orfani. Nu sunt cei care ne reprezinta( urla pe strazi si latra). Sunt cei care primesc bani pentru a iesi la comanda. Iar dvs, ati uitat se pare ca sunteti PRESEDINTELE TUTUROR ROMANILOR!  Si nu numai al unor ”gasti” (pentru a va cita din nou)  care deservesc interese oculte, impotriva poporului roman. Sa integem ca nu doriti bunastarea poporului roman?
   In acest sens, luam atitudine noi, TOTI  membrii OMIR&GST (ofiteri, doctori, profesori, juristi, avocati, economisti, mari fermieri) si dorim sa avem legi care sa ne apere, sa ne protejeze, sa fie respectate si aplicate in mod egal si fara discriminare pentru toti cetatenii romani.
     De asemenea, respingem categoric orice referendum, intrucat suntem prea saraci sa ne permitem acest lux. Cine vrea referendum pentru grațiere, de ce nu a vrut si cand s-a schimbat Codul de procedura civil si Codul  de procedura penal prin Ordonanta de urgenta data de guvernul Ciolos ??? S-au schimbat foarte multe articole in Codul penal si Codul civil. Cu cele 20 milioane de euro, cat ar costa un referendum, puteti sa măriti salariile celor care trebuie sa-si creasca copii, viitorul tarii, si sa le ofere conditii civilizate de trai pentru a nu-si mai parasi tara (avand salarii mici, sau sunt someri), sa mariti pensile, celor care au muncit o viata si nu au bani de alimente si medicamente. Mor de foame după 35-40 de ani de munca. Banii pentru asa-zisul referendum sa meargă la orfani si la bătrâni, la bolnavi si la cei abandonati în sărăcie. Sa mearga la dezvoltarea tarii si la revigorarea capitalului romanesc, pentru ca romanilor sa le fie mai bine si sa nu ajunga sclavii Europei.  
     Daca doriti sa facem mars in acest scop vom fi milioane in strada. STOP! Nu avem nevoie de anarhie, ci de armonie, pace si liniste pentru A CONSTRUI IMPREUNA.
 
           Cu deosebita consideratie,
 
 
     Presedinte OMIR&GST-  profesor Stefan Mateescu
     OMIR ROMANIA (Ordinul Marilor Industriasi din Romania)
     Vicepresedinte OMIR&GST- profesor univ. dr. Romeo Manzala
     Vicepresedinte OMIR&GST- dr. jr. ec. Claudia Muja
 
     Secretar OMIR&GST - profesor univ. dr. Roxana Paun

Scrisoare deschisa

Scrisoare Deschisa domnului Shimon Peres, presedintele Israelului

Ne adresam Excelentei Voastre, in numele celor pe care ii reprezentam, precum si al celor aproape doua milioane de martiri ai Neamului, ucisi, fara judecata, in trecutul inca proaspat al memoriei nationale. Excelenta, Dupa cum bine cunoasteti, comunitatea mozaica din Romania traieste si munceste in buna pace, chiar daca istoria acestor meleaguri a fost zbuciumata, plina de controverse si, de multe ori, singeroasa. 

Prezenta Excelentei Voastre in tara noastra reprezinta un prilej, pentru noi, de a incerca sa clarificam impreuna, sincer si deschis, "activitatea" unor evrei-comunisti, in epoca postbelica, din Romania (al II-lea razboi mondial). 

* 28 iunie 1940 - A insemnat invadarea Romaniei de catre trupele sovietice, avind ca rezultat anexarea Basarabiei, Bucovinei si a Tinutului Herta, precum si preluarea puterii locale de catre evreii-comunisti. Este o lovitura grea - pe care romanii au simtit-o in suflet - si, totodata, inceputul ofensivei comuniste impotriva Tarii si a Neamului Romanesc.

* 23 august 1944 - Romania era "eliberata" de Armata Rosie si "ocupata" de cea mai odioasa diktatura comunista! Trebuie sa precizam ca, la instalarea, prin forta, a comunismului, coreligionarii d-voastra au avut un rol preponderent si condamnabil, din punct de vedere istoric. Componenta de peste 90% a evreilor-comunisti printre fondatorii Partidului Comunist Roman (in fapt, komisari sovietici de etnie mozaica), veniti in Romania pe tancurile rusesti, a insemnat scufundarea tarii in intunericul celor 45 de ani de teroare rosie comunista.

Dupa fatidicul an 1944, spirala istorica a suferintei romanesti a crescut inexorabil, atragind in ea zeci de milioane de romani deportati, ucisi, inchisi in temnitele comuniste, privati de cele mai elementare drepturi, in lagare comuniste. Intregul popor roman a fost martirizat, deviat de la cursul sau istoric firesc, amputat, prin distrugerea unei intregi generatii de intelectuali si inlocuirea acestora cu pseudo-valori de sorginte comunista, a caror influenta este prezenta si continua si astazi.

Excelenta,
Nu putem sa uitam ca marea majoritate a tortionarilor" si "educatorilor" din iadul inchisorilor comuniste, care au schingiuit si torturat sute de mii de romani (opozanti ai regimului comunist), au fost de etnie mozaica.
Cu titlu de exemplu, amintim ca numai tortionarul evreu Bondarenco Pantelimon (Pantiusa), general si fost sef al D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct si loctiitor al ministrului de Interne (1949-1956), se face responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din inchisori si lagare.

Pentru o reintrare in normalitate, amintiti-va de Sanctitatea Sa, Papa Benedict al XVI-lea, care si-a cerut, pe buna dreptate, scuze pentru responsabilitatea crestina in legatura cu antisemitismul si a cerut evreilor si crestinilor: sa se uneasca pentru a intari relatiile si sa continue sa mearga impreuna pe drumul reconcilierii si fraternitatii. Nu asteptam scuze, pentru ca noi stim ca doar Dumnezeu, in mila Sa nemarginita, are puterea de a ierta cu adevarat, si doar Lui ar fi intelept sa-I cereti iertare! Ce puteti face d-voastra, in numele comunitatii evreiesti din Romania si din intreaga lume, este sa adoptati o pozitie corecta fata de crimele savirsite de coreligionarii d-voastra si sa condamnati public holocaustul komunist.

Mai nou, recenta obraznicie a reprezentantilor Muzeului Holocaustului din SUA, care pretind Bancii Nationale a Romaniei sa retraga o emisie numismatica dedicata unor patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane, o apreciem ca un atac la adresa Crestinismului Ortodox, ceea ce ne aduce in situatia de a ne face sa ne indoim de bunele intentii ale coreligionarilor d-voastra americani.

Va reamintim, de asemenea, ca recentele d-voastra declaratii, potrivit carora "ati cumparat" Romania, alaturi de alte tari, iar Israelul are o pozitie buna, neavind probleme, sint jignitoare si alarmante din perspectiva reconcilierii, pe care o dorim cu totii.

Excelenta,
In spiritul acestui ADEVAR, avind in vedere apropiata vizita oficiala a Excelentei Voastre in tara noastra, am aprecia, ca pe un gest de solidaritate cu victimele comunismului din Romania, daca ati condamna public comunismul, ca doctrina politica si sociala, care a dus la moartea si distrugerea materiala si morala a milioane de romani. De altfel, bilantul funebru al victimelor acestei nefaste ideologii ridica numarul global al acestora la peste 100 de milioane in intreaga lume, fiind cea mai distructiva ideologie din Istoria Umanitatii. O astfel de luare de pozitie nu ar constitui, de altfel, decit un binemeritat gest de respect fata de Poporul Roman, avind in vedere faptul ca toti sefii de stat din Romania post-decembrista au onorat memoria victimelor nazismului, vizitind Muzeul Holocaustului, ori cu ocazia prezentelor oficiale in Israel, si regretind, in numele umanitatii care ne caracterizeaza ca popor, pierderile suferite de coreligionarii Domniei Voastre.

In acelasi spirit al regretului fata de pierderile suferite de poporul roman, ar fi meritoriu daca ati binevoi ca, pe parcursul vizitei d-voastra in Romania, sa onorati memoria victimelor comunismului, vizitind Memorialul Sighet, sau unul dintre abatoarele umane comuniste (Jilava, Aiud sau Gherla).

Pentru o mai buna informare, va prezentam, in continuare, o enumerare succinta a listei celor mai proeminenti evrei-comunisti, raspunzatori de holocaustul komunist din Romania, tara pentru care au luptat si au murit bunicii, parintii si fratii nostri:

* Ana Pauker ( Hannah Rabinshon) - poreclita "Stalin cu fusta"; secretar general al CC al Partidului Comunist Roman (1944-1948). 

* Ella Diamantestein - secretara Annei Pauker.  
* Ilca Melinescu (Ilka Wasserman) - sefa a MAE; directoarea Editurii Cartea Rusa. 
* Carol Lustig - director MAE (1948-1952). 
* Ana Toma (Ana Grossman) - sotia lui Pantelimon Bondarenco, seful Securitatii; ministru la MAE (1950-1952). 
* Avram I. Bunaciu (Abraham Gutman) - ministru al Justitiei (1948-1952); ambasador la ONU (1956-1957); ministru de Externe (1958-1961). 
* Leonte Rautu (Lev Oigenstein) - membru CC al PCR (1948-1972) si multe alte functii inalte. 
* Ghizela Vass - membru CC al PCR (1948-1984); membru in conducerea Comitetului Democratic Evreiesc, in 1950. 
* Leopold Filderman - presesedinte al Comisiei Superioare de Epuratie, de pe linga Federatia Uniunilor de Comunitati Evreiesti. 
* Heinrich Kreidl - secretar geneneral in Ministerul Lucrarilor.  
* Jean Coller - sef la Directia de Cadre (1945-1950). 
* Walter Roman (Erno Neulander) - evreu din Oradea; sef al Directiei Politice a Armatei; tatal lui Petre Roman (prim-ministru al Romaniei in perioada 1989-1991). 
* Silviu Brucan (Saul Bruckner) - conducatorul campaniei de bolsevizare a Romaniei; ambasador la Washington (1956-1962). 
* Leonte Tismaneanu (Leon Tisminetki) - redactor-sef la Editura PCR; profesor la Facultatea de Marxism-Leninism; tatal lui Volodea Tismaneanu, actualul presedinte al IICCMER. 
* Alexandru Nicholschi (Boris Grünberg) - evreu basarabean, sef NKVD pentru Romania; sef la DGSP/MAI (1948-1961). 
* George Silviu (Gersch Golinger) - secretar general al MAI (1946-1953). 
* Teohari Georgescu (Burah Tescovici) - agent NKVD; ministru de Interne (1944-1952). 
* Moises Haupt - general, comandant militar al Bucurestilor (1944-1950). 
* Strul Mauriciu - colonel, director al Securitatii Galati si Prahova. Fostii detinuti politici ii atribuie acte de o deosebita cruzime. In zona Vrancei, cu prilejul revoltelor taranesti din 1950-1951, Securitatea ii lega, pe cei capturati, cu sirma ghimpata, scuipindu-i si umilindu-i inainte de a-i impusca. 
* Bondarenco Pantelimon (Pantiusa) - general. A fost seful D.G.S.P. din august 1948, ministru adjunct si loctiitor al ministrului de Interne (1949-1956). 
Responsabil de moartea a peste 400.000 de victime anti-comuniste din inchisori si lagare. L-a arestat pe Lucretiu Patrascanu. Singurul asasinat care i se atribuie personal este cel al lui Stefan Foris, in subsolul unei cladiri de pe Aleea Alexandru, in 1946. Ajutat de soferul lui, Dumitru Neciu, Pantiusa l-a ucis cu o ranga de fier, apoi l-a aruncat intr-o groapa sapata, in prealabil, in aceeasi curte, acoperindu-l cu moloz. 
* Fuchs (Fux) Iani - maior, Falticeni - arestase copii de 12 ani, fiindca se jucasera de-a partizanii la marginea unei paduri, cu arme de jucarie. Conform documentelor interne ale Securitatii, pe acesti copii i-a torturat intr-un mod barbar. Tot la Falticeni, superiorii lui, veniti in control, au relatat despre starea ingrozitoare a unei femei arestate de circa opt luni. Retinuta intr-o celula al carei pat nu avea scinduri, cu rani grave la soduri, statea direct pe ciment, unde isi facea si nevoile. De jur-imprejurul ei forfoteau viermii, iar mirosul era insuportabil. Femeia innebunise deja, urlind de disperare cind i s-a deschis usa. Irina Itu, curiera personala a lui Iuliu Maniu, si-l aminteste si ea pe "fiorosul maior Fux", care i-a smuls unghiile cu clestele. 
* Feller Moritz - locotenent, Botosani. Tortionar sadic, l-a torturat pe tatal lui Ilie Alexoaie, folosind curentul electric, de peste 80 de ori, pe Gh. Anghelache l-a batut cu funia uda si l-a scuipat. Conform marturiei lui Emanuel Babii, Toderita Fediuc a decedat in urma batailor aplicate de Feller. 
Lista este lunga si cuprinde inca 211 nume de evrei-comunisti din posturile-cheie ale Partidului Comunist Roman.
O rugam pe Excelenta Voastra sa primeasca expresia inaltei noastre consideratii.
semneaza:

Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, prin presedinte Viorel ENE
Asociatia Baricada Inter 1989, prin presedinte ec. Ion IOFCIU
Miscarea pentru Libertate, prin presedinte av. Mihai RAPCEA
Asociatia Pentru Apararea Drepturilor Apatrizilor si Refugiatilor, prin vicepresedinte Mircea Surdu Bucuresti, 3 august 2010

Cum scapi de varice

Cum scapi de varice?

Exită un tratament naturist care are efecte uluitoare și vindecă varicele în mod eficient. Iată cât de ușor se prepară.

Ingrediente:

• 3 linguri de gel de aloe vera;
• jumătate de ceaşcă de oţet de mere;
• jumătate de ceaşcă de morcovi tăiaţi foarte mărunt sau dați pe răzătoare.

Mod de preparare:

Amestecă bine toate ingredientele într-un blender, până când vei obține o pastă omogenă. Poți dubla cantitățile, în funcție de mărimea zonelor afectate.

Mod de utilizare:

Aplică paste pe piele, pe zonele afectate de varice, iar dacă este necesar fixeaz-o cu un bandaj. Lasă amestecul să acționeze timp de 30 de minute, după care clătește bine cu apă călduță. Este bine să ții picioarele cât mai ridicate, după ce ai aplicat această pastă. Repetă tratamentul în fiecare zi, până când varicele dispar complet. Primele rezulate vizibile le vei observa după aproximativ două săptămâni.

Ingredientele din care este preparat acest tratament au o mulțime de beneficii. Morcovii conţin antioxidanţi folosiţi în multe produse de îngrijire a pielii, potrivit sanatate.bzi.ro. Oţetul de mere acţionează ca un anticoagulant pentru a subţia sângele şi a preveni cheagurile, iar gelul de aloe vera este benefic în cazul multor afecţiuni, inclusiv inflamatiile și arsurile pielii.

Minciuna in staniol a fondurilor europene

Minciuna in staniol a fondurilor europene

Ilie Serbanescu

Fondurile europene constituie singurul element pe care cei mai infocati „europartizani“ il pot prezenta curent ca un activ al apartenentei Romaniei la UE. Acest unic element de activ este total ridiculizat de lista lunga si greu atarnatoare din pasiv: de la pierderea controlului national asupra economiei la transformarea tarii intr-o anexa de consum de tip colonial. Zise nerambursabile, fondurilor europene, potrivit proverbului „calul de dar nu se cauta la dinti“, nu li se cerceteaza nici sorgintea, nici menirea! In cadrul sistemului centru-periferie pe care il constituie UE, fondurile europene reprezinta ban public din centru pentru sustinerea expansiunii companiilor private tot din centru in periferiile sistemului. Banul public, potrivit regulilor stabilite chiar de cei din centru, nu se poate privatiza in tarile de origine (vai, ajutor de stat !), dar, prin trimiterea la periferie, se poate privatiza la fata locului. Centrul isi permite aceasta falsa marinimie, pentru ca extrage sistematic de la fiecare din periferii de cateva ori mai mult anual decat ii destineaza, extractia multiplicandu-se pe masura ce expansiunea privata, sustinuta public, a centrului la periferie devine mai extinsa si mai completa, adica pe masura ce fondurile europene isi realizeaza menirea. Fondurile europene reprezinta 1-2% echivalent PIB anual, in timp ce „extractia“ intre o patrime și o treime anual ! Prin insasi destinatia lor structurala (care nu poate fi schimbata !), acestea nu au nicio legatura cu nevoile reale de dezvoltare ale Romaniei, ci cu nevoile expansiunii la periferie, pe teritoriul Romaniei, a unor firme private din centrul vest-european. De altfel, nimeni, dar absolut nimeni nu s-a apucat sa calculeze cat „costa“ de fapt aceste fonduri. Se spune ca sunt gratis. Desi de bani gratis in istorie nu s-a auzit! Destinatiile sectoriale sunt prestabilite si neschimbabile, iar acordarile sunt conditionate de achizitii de la donator. Si o adevarata armata de birocrati se ocupa de normare, reglementare, programare, selectare, prelucrare, accesare, supraveghere, controlare, decontare. Doar cu miile de oameni implicati, mult mai bine platiti decat restul birocratilor, se cheltuie mult mai mult decat fondurile europene alocate insele.

Intreaga minciuna in staniol a fondurilor europene – zise nerambursabile – este evidentiata de indatorarea externa a Romaniei, rambursabila și apasator gatuitoare prin termene și dobanzi. Datoria externa a Romaniei este de vreo 90 miliarde euro. Dar, nu este in principal a unor entitati romanești. Populatia romaneasca și firmele cu capital romanesc nu se imprumuta in strainatate. Nici n-ar primi bani de acolo! Singurul imprumutator este statul roman, cu o datorie externa ajunsa la vreo 30 miliarde euro. Grosul – adica vreo 60 miliarde de euro – reprezinta indatorare catre strainatate a subsidiarelor din Romania ale unor firme straine (banci si societati nebancare). Expansiunea de inceput in Romania a acestora a fost finantata cu bani din strainatate, inainte de toate de la societatile-mama. Fiind vorba de sume angajate din Romania, acestea trec in contul Romaniei ca datorie externa. In conditiile crizei economice, care a intervenit in plina apartenenta a Romaniei la UE, societatile-mama din Vest au taiat finantarea subsidiarelor lor din Romania și au cerut pur si simplu statului roman sa aduca el bani din strainatate, pentru a le completa reducerea finantarii din partea mamelor lor, amenintand ca altfel isi iau talpasita. S-a inventat cea mai murdara modalitate de iesire ! Un experiment fara precedent ! A fost pus statul roman sa se imprumute de la FMI-UE pentru a aduce pe piata firmelor straine finantarea de care fusesera private, in contextul crizei, de catre mamele lor din Occident. Un experiment straniu: un imprumut pentru altii! Datoria publica externa insa a luat-o razna, statul roman fiind obligat sa preia prin aceasta finantarea expansiunii in contiuare a firmelor vest-europene in Romania. De platit ramane sa plateasca populatia si firmele romanesti in calitate de contribuabili. Comparati nota de plata (dobanzi și rostogoliri de circa 10 miliarde euro anual) cu maruntișul fondurilor europene ! Ceva gretos !

ILIE  SERBANESCU

La muzeul de geologie e mare pericol.

http://www.tolo.ro/2017/02/14/radiatii-de-200-000-de-ori-mai-mari-decat-dozele-admise-au-fost-masurate-la-100-de-metri-de-multimea-din-piata-victoriei-un-raport-de-sanatate-publica-e-ascuns-de-conducerea-muzeului-de-geologie/

Cuvinte nedexate... încă

 

Glosar - mai poporal așa

abde - abia, cu greu, anevoie

abrac - hrană de cereale pentru vite

acăstauă - spânzurători

acăța - a agăța

adeag - ajag, argilă

adiazmă - aghiazmă

agaț, acaț - salcâm

aghimant - diamant

aghistină - castană

ai - usturoi

alandala - de-a valma

aldămaș - cinste ce se face în urma unui târg

aldină - albină

amu - acum

arădui - a porni

arămnită - spirt ce iese prima dată la tistulaș (cazan)

arăstui - a se arăta, a prezenta

armareu - dulap de bucătărie

armurariu - plantă: limba cerbului

aroc - șanț

arvon - avans

astalâș - tâmplar

astară - astă seară

astupuș - dop

ațuța a ațâța

babdiță - diaree, cufureală

bai - supărare, nenorocire, problemă

baie - baie; mină

baier - șnur, cordon care se pune la traistă

balmoș - mămăligă făcută în smântână

batăr - cu toate că, chiar, cel puțin; baremi

băboni - a vrăji, a fermeca

băcsamă - bag seamă

băncută - bancnotă

bărnaci - brunet

băsadă - cuvânt, vorbă

bătaie - bătaie; război

bâlie - tulpina uscată la porumb

bârdâhăi - mațe, intestine

bdiciuli - a judeca paguba făcută de animale; a ospăta

blană - blană; tocul de laușă sau fereastră

blem - mergem

blener - cel care conduce fabricarea (distilarea) la horincie

boactăr - guard comunal, paznic la primărie

bocotan - bogat, avut

bodilarăș, podilarăș - portmoneu

Bodogae - pasăre de noapte, cucuvea

bold - ac; prăvălie

bolotroc - loc mai adânc în apă pentru scaldă, bulboană, hâlboană

bolund - nebun

bondă - bundă, haină groasă de postav căptușită

bongar - bondar

borcut - apă minerală

boreasă - nevastă, (boiereasă)

borșeucă - mazăre

bosorcău - vrăjitor

boul lui Dumnezeu - rădașcă

bozgoane - vrăji, făcături

budă - closet, WC

budâi - butoi

budi a afuma, a săra și afuma carnea de porc

budigăi - chiloți

bugăt - de ajuns, destul

buiac - vesel, a-și face de cap, a face ce-și dorește, “îi buiac: trăiește bine și face ce vrea”

buică - haină groasă, cojoc

bujdei - bujdei; căsuță pentru uscat fructe

bulci - petrecere, sărbătoare

bumbit - cu bumbi, nasturi

bumbușcă - ac de siguranță

buntuzi - a împrăștia, a (fi) împrășiat, a-l nebuni (de cap)

butan - buștean

canceu - cană pentru vin

cantarig - rudă lungă la cumpăna de la fântână unde se agață găleata

cavei - cafea

căbat - haină groasă de pănură

călbaș - caltaboș

căoaci - fierar

căocie - fierărie

cărăzli - a întoarce parii în vie

cățân - covecioară

căzal - căpiță lungă de fân sau paie

câcădări - măcieșe

cârcoti - a comenta

cârti - a cârpi

câtingan - încet

cearabogar - cărăbuș

chehe - tuse

cheșchenea - năframă, pânzătură, batic

chitilin - chîtilin, încetișor

ciangău - clopoțel

cioaclă - sanie dublă cu ferdeteu pentru transportul lemnelor

ciobâc - țânțar

ciocleji - cocean de porumb, ciucalău

ciocotă - a ciocni ouăle de Paști

ciorgău - izvor cu cădere amenajat

ciorozlă - cuțitul de la plug

cipcă - panglică, dantelă

cit - taci

ciucuri - pantaloni

ciuflinca - ciuflica, a se băga cu capul în apă

ciufos - batjocoritor

ciuli - a se apleca, a se ascunde

ciumpădit - amorțit

ciumpăzit - șchiop, picioare amorțite, ciuntit

ciumurlit - îngrețoșat

ciur - broderie; ciur

clanură - clarinet

clincer - par înalt cu clenciuri pentru uscat fân

cocie - trăsură

cociș - vizitiu

contiat - contenit

corastă - lapte fiert de la vaca proaspăt fătată

corfă - coș pentru transportul cărbunilor

corhaz - spital

coșniță - coș pentrub albine

cotreanță - cârpă

cotună - soldat

credenț - dulap la bucătărie

cuntit - obișnuit

cureti - curechi

cuștuli - a gusta

dărab - bucată

dâgăli - a gâdila

dejdinat - rupt de la trunchi

depleie - curele la hățuri

dept - pentru, diptu

desfăcătoare - unealtă de desfăcat porumbul

destiotorat - descheiat, deschiotorat

detilindi - separat, deosebit, altceva

dică - măsură pentru cereale

digan - sănătos

dii - pornește (la cai)

dipce - de ce

diriga - a comanda, a dirija

doboroșcă – vânturătoare pentru ales semințe

dormojac - saltea

drâmboaie - muzicuță

dricar - dună cu pene

dripăli - a călca în picioare

droangă - clopot mare

drod - sârmă

dronțăi - cartilagii

dub - învelitoare pe perină; păr din cap rămas după pieptănat

dubdit - lovit, melestit

dubiducesc - dobitocesc

dubuit - înghesuit

duhot - smoală pentru uns osia carului

durduluca - a rostogoli

durgalău - buștean rotund pentru nivelarea semănăturilor

duriș - derdeluș

elenti - a anunța, a declara

estimp - în acest an

făcătură - farmec, vrăjitorie

fărtai - un sfert de litru

fățoaie - față de masă

fârcitură - claie

fâșcă - iarbă seacă subțire

feștit - vopsit

fideu, fedeu - capac pentru oale

filigorie - antreu, spațiu special pentru joc, hodină etc.

finge - ceașcă

fiog, fioc - sertar

firhoang - perdea

firispor - rumeguș

fișcarăș - avocat

fitău - ață colorată

fleandură - femeie cu moravuri ușoare

fliscoaie - fluier mic

flitincău - fetincău, neviril

flușturatic - ușuratic

foaită - rasă, soi

fodoment - fundament

fodor - încrețitură la fustă

forcoti - a sforăi; a clocoti

forditău - clanță la ușă

fordui - a patina lateral

forosti - a lăți fierul

forto, farto - mișcă, dă-te la o parte (la animale)

fosoș - murdar, căcăcios

foșmotoc - ghemotoc, o mână de iarbă

fotoghei, fotoghin - petrol

fuicaș - neserios, clătit la cap

fund - fund; ștergar pe pasca de Paști

furișel - viespe, găun

găun - viespe

gândac - gândac; șarpe

gârdi - a lătra

ghip - batoză

gloabă - gloabă; amendă, despăgubire

golond - șiret la pantofi

gornic - paznic de câmp

goz - gunoi la măturat, resturi de fân

groștior - smântână

guz - șobolan

hadaburci - fripturi

hamniș - lacom, acaparator

harafongauă - clește

haznă - folos

hălădi - a scăpa

hăpt - chiar

hăpt - chiar, tocmai

hâră - murdărie

hârboi - vas mai mare de lut

hârtică - TBC, hetică

hârtilean - dintr-o dată

heaba - degeaba

heini - a da înapoi

heizaș - acoperiș la casă

hij - vie

hinteu - căruță, caleașcă

hir - veste

hireș - frumos

hitioan - slab

hleab - clădire într-o gospodărie

hleti - necopt bine

hletios, -oasă – mămăligă nefiartă bine, pâine necoaptă suficient

homoti - tulbura, încurca

hong - hang, voce

horcoti - a sforăi

horog - băț pentru tras lemnele la sobă

hortoape - hârtoape

hostorogi - a sluji

hou - ho, stai (la animale, dar și la oameni)

huc - tot

huci - tufișuri dese

hunsfut, hunsut - șmecher

hura-bura, hurdu burdu - una-două

ierugă - canal ce duce apa la moară

ilistău - drojdie

iliș - scaun de piele cu arcuri pe căruță

iosag - avere, animale

irmă - stomac

îmbulzît - gârbov, cocoșat

împrohodi - a îmbrobodi

înhâi - a forța

jamblă - jimblă, franzeluță mică

jașcău - pungă de piele pentru tutun

jeb - buzunar

jeler - chiriaș

jib - tare

jig - acreală la stomac

joampă - groapă

joljuț - batistă

jolună, joludă - umflătură; amigdale

jugăni - a castra

jumătăți - pantofi

kilom - kilogram

laboș - cratiță

laibăr - vestă

langă - flacără mare

laște - tăieței lați

lat - măsură pentru pânză

lături - hâlbe pentru animale

lecreu - haină groasă

legădit - mulțumit

libizdri - coacăze

lingurar - etajeră pentru ținut lingurile

lobdă - minge

lompaș - lămpaș

lomuri - rămășițe, resturi, mizerii

lotoci - a se bălăci

luhău - spirt sanitar

mai - lopățică de lemn cu mâner pentru lăutul hainele

marafeturi - mofturi, nazuri, fleacuri

maștihă - mamă vitregă

matrapazlâcuri - fapte necugetate, șmecherii, înșelătorii

mazăre - fasole

măciniș - cantitate de măcinat

mălin - liliac

măndaș - speranță

mărădic - rămășiță, puțin

mânânțăl - mărunțel

mecriș - măcriș

meghiș - anume, totuși, încă

meriză - odihna ciurdei la amiază

mezdrea - rindea

mileră - stivă de lemne acoperită cu pământ pentru producerea cărbunelui

minten - imediat, îndată

mișcorănii - afaceri dubioase

mizilic - puțin, nimica toată

mnerâu - albastru

mnezuină - mejdă, hotar

mnijei - nigei

mnisărniță - măcelărie

modru - chip, fel, posibil

mogoroji - a boscorodi, a mormăi nemulțumit

moimă - moimă; maimuță

mojar - puiă mică de lemn pentru făcut mujdeiul

mondule - amigdale

morat - murat

moșini - chibrituri

motroși - a aranja, a potrivi cu migală

muc - muc; fitil la lampa cu petrol

mulăti - a petrece

mulceag - veselie, petrecere

muroi - mur (de la mure); strigoi, moroi

musai - neapărat, obligatoriu; “De musai/ Sus sai”

namnilă - namilă, matahală

năbuhală - năbușală, căldură mare

nealcoș - mândru, fudul

neviscă – nevăstuică

ni - uită-te, iată

nintă - mentă

no - pornește, hai (la animale)

nopsam - muncă plătită cu ziua

nulașe - făină albă

oareunde - undeva, oriunde

obdele - obiele

oblu - drept

ocâș - isteț, deștept, cu minte

odor - odor; curte

oghet, bugăt - destul, mult

ogoi - a liniști, a domoli, a calma

oiagă - sticlă, uiagă

ol - oală

oloi - ulei

oloiniță - presă de ulei

oltoan - pom altoit, de soi

orgălit - argăsit

oticău - vas de lemn de 4 kg.

otilari - ochelari

pancove - un fel de gogoși

păsuș - contract, act, redie

păzîtură - supă, ciorbă, sorbală

pârgăli - a prăji, a coace

pecenă - pecie, mușchi de porc

pecie - carnea cea mai bună de pe lângă șira spinării

perț - un moment, nu minut

peteică - plasă din sfoară pentru oale

petrecanie - înmormântare

picioici - cartofi

pimniță - pivniță, beci

pindileu - fustă din cânepă, zadie

piroște - sarmale

pititel - mărunțel, pitic

pițule - monede, bani

placă - poftim

planchită - panglică

plăzui - a năzui, a prezice ceva

pleș - pleșuv

pleteancă - panglică, petea

pogan - foarte mare

pomnițar - dud

pomuțe - dude

ponozlit - ponosluit, reclamat, a imputa

poptiroș - hârtie

porodici - roșii (legumă)

porție - impozit, dare

postată - bucată de pământ lucrată/săpată într-un anumit timp

potică - farmacie, apoteka

potromoci - a dispare, a pierde

potronoaste - rozar

prașcău - om de nimic, vagabond

prăbăli - a proba, a încerca

prilaz - loc de trecere; pârleaz

Probojii - Schimbarea la față, 6 august; pregătire pentru toamnă “suflă vânt peste miriști”

produh - copcă în gheață; ladă metalică pentru a duce borhotul la horincie

ptedicaș - lanț de frânat carul

ptisoc - nisip

pumnușei - la cămașă

puton - vas de spate din lemn pentru cărat strugurii

rașpău - pilă mai mare

ratotă, ratătă - papară

rărunti - rărunchi, rinichi

răstăuțe - tăieței de casă

răsuptit - prăbușit, distrus

restenit - răstignit

rigli - închizător la broasca de la ușă

roizăn – indigo

roștei - încuietoare la poartă

ruje - floarea soarelui

sabou, saboiță - croitor, croitoreasă

sanfiu – garoafă

sarbăd, sarbăt - searbăd, acrit

sarcă - țarcă, coțofană

săbăceag - concediu militar

săcădit - slăbit sălaș - sicriu

sălăriță, sărăriță - cutiuță de lemn pentru ținut sare

sămăli - a socoti, a calcula

sămătișă - lapte acru (prins)

sărăpaie, sărăpanie - sărăcie

sărsam - unealtă

sclintit - luxat, entorsă

scopti - a scuipa

scorbanci - corbaci, bici de cânepă, gros

scoverzi - clătite, lipii

secheraș - cărăuș

sfeter - pulover, jerseu

silvaiz - magiun

soabă - cameră

sobă - sobă; cameră, odaie

socăciță - bucătăreasă pentru nunți și alte petreceri

solonași - pantaloni

sor - șoric

sorgoș - grăbit, înghesuială, aglomerație

sorozlaș - vizită medicală pentru încorporare

stadilă - stavilă; scândurile laterale de la pat

straiță - traistă

straja meșter - plutonier

streț - vas mic de lut cu ulei și cârpă pentru iluminat; opaiț

stroh - rămășiță de fân uscat

strumen, -ă - țanțoș, mîndru

stucioc - struț

sumnă - sugnă, rochie

sureu - strecurător pentru lapte

surugli - a te folosi, a te sprijini

sveteală - gaz lampant

șcătuie - cutie mică de chibrituri

șeinăli - a cruța, a avea grijă de cineva

șelatră - salată verde

șifon - dulap, șifonier

șindilă - șindrilă

șitău - presă de stors strugurii

șogor - cumnat

șoldan - porc mijlociu ca mărime

șontorog - șchiop

șopoti - a șopti

șopru - șopron

șotânc – șchiopătând

șperlă - pulbere, cenușe, praf

șpor - sobă

șporălit - economisit

ștedie - ștevie

știmp - par gros, stâlp

ștraf - căruță cu roți de cauciuc

ștrec - linie ferată îngustă

ștrimfli - ciorapi

șucărit - supărat

șuni - sucit

șureglă - prelungitor la căruță

șușter - cizmar

șuvei - băț scurt

talger - farfurie

tartă - tabacheră

tașcă - geantă cu curea pe umăr

tăgădi - a tăgădui

tămădi - a vindeca, a tămădui

tărnaț, târnaț – prispă

târbonță - roabă

teglă - cărămidă

teică - locaș de unde mănâncă porcul

temniță - închisoare

tepșe - tipsie

terhet - greutate

tierti, terti - grădină lângă casă

tină - noroi

tinzui - a chinui

tipuri - chipuri, poze, fotografii

tistaș - curat

tistulaș - rafinatul horincii

tiubel - iugăr (cca. 58 ari)

tizeș - organizator de baluri, danț

tizmaș - pizmaș, dușman

tocană - mămăligă

tocăzî - a murdări

tocornian – porumb

toligă - tileagă

tomna – tocmai furajer

tomni - a tocmi

ton - butoi

toptilă - loc de topit cânepa

trabă - trebuie

truptină - tulpină

tuie - de la a tuna, tune

tulvai - vai

turui - a vorbi repede

tutuluc - prostuț

țaparășe- usturoaie

țăptiș - abrupt

țâdulă - chitanță

țâpot - țipăt

țibără - dulceață

țimbolomb - țambal

țitron - măr țitron, gutuie

țîpot - țipăt

țuran - stâncă golașă

țuslă - votcă, horincă fiartă o dată

uioș - haină groasă, suman

uișag - ziar

uspătoi - oaspeți

uțuț, huțuț - balansoar

vaca lui Dumnezeu - rădașcă

văcăli - a tencui

vălaș - obicei

vălăti - a târgui

vâjoi - varză puțin deasă la frunze

vântureșcă - lopată mare din lemn pentru vânturat cereale

verin - venin

verș - cântare în versuri la mort

verșui - a cânta în versuri

videre - găleată

viganău - cămașă împodobită la fete mici

vindiglău – cârciumă

vințăler - responsabil la vie

voiog - chirpici

vostrojoc - șanț umplut cu piatră pentru scurgerea apelor

voșorlău - călcător

voștinar - cel care strânge ceara

voștină - ceară

vuji - a potrivi

zadie - basma, năframă

zaică - gaiță

zar - clanța de la ușă

zăbădi - a întârzia

zăhăi - a deranja

zălăzît - copil mic și slab

zbulturat - împrăștiet

zdera - a plânge

zdici - bici

zmâci - a trage brusc

zmintit - smintit

zorobi - a câștiga

zoroboc - câștig

zugău - drum în pantă mare

zvârdină - cumpăna de la fântână

Romanian Kitsch Awards

Kitsch istoric şi legendar

 

 

Arhitectură şi monumente

 

 

 

Artă decorativă şi design interior

 

 

 

Cultură şi fashion

 

 

 

Media şi digital

 

Spovedania de la A la Z

Câte două păcate, s'ajungă de fiecare

Avem multe păcate, dar nu pe toate...