101 Dalmatieni - film complet . dublat in romana

De alice la data de Mie, 13.03.13 - 03:26

101 maidanezi101 Dalmatieni / One Hundred and One Dalmatians

(SUA, 1961)

Gen: Animatie, Comedie, Familie, Romantic

Status: In program

Ocazie: De curiozitate

Clasificare: AG

Regie: Wolfgang Reitherman, Clyde Geronimi, Hamilton Luske

Producator: Walt Disney Productions

Durata: 79 minute

 

Pongo si Perdita, caini dalmatieni londonezi, fac totul pentru ca stapanii lor respectivi sa se casatoreasca. Dar ei vor trebui s-o infrunte pe diabolica Cruella, cunostinta familiei, care viseaza sa-si faca o haina din blana de dalmatieni.

101 Dalmatians - 101 dalmaţieni

Submitted by alice
on Mie, 13.03.13 - 03:42
Pongo, Perdita si cei cincisprezece căţeluşi ai lor locuiau într-o căsuţă dichisită din Londra. Casa aparţinea oamenilor lor, Roger şi Anita. Cu toţii erau foarte fericiţi, 
până ce primiră vizita Cruellei De Vil – fosta colegă de şcoală a Anitei, căreia îi plăceau, într-un mod cu totul şi cu totul deosebit, câinii cu pete. 
 
Ea vroia sa-i cumpere pe căţeluşii pătaţi şi să-şi facă din ei haine de blană. 
- Aceşti căţeluşi nu sunt de vânzare şi cu asta basta! spuse Roger, punând piciorul în prag. 
Cruella era plină de mânie. Nu avea însă de gând să cedeze prea uşor. 
 
Aşa că, într-o noapte, Horace şi Jasper, servitorii Cruellei, îi răpiră pe căţeluşi şi-i  duseră la casa de la ţară a Cruellei, aşteptând acolo veşti de la stăpână. Ei mai furaseră şi alţi căţeluşi dalmațieni, pe care îi aduseseră în acelaşi loc. 
 
Acasă, lui Pongo şi Perditei nu le venea să creadă ce se întâmplase. Perdita ştia că numai Cruella putuse să facă una ca aceasta. 
- Ea i-a furat, suspină Perdita. O, Pongo, crezi c-o să-i mai găsim vreodată? 
Pongo ştia cu numai Lătratul în Crepuscul îi putea ajuta. Avea de gând să latre mesajul său către toţi câinii din Londra. Aşa, ei preluau şi transmiteau mai departe, din 
câine în câine, până dincolo de Londra. Poate se găsea cineva care să ştie ceva de căţeluşii furaţi. 
 
În noaptea aceea, Lătratul în Crepuscul ajunse la urechile unui ciobănesc englez, căruia i se spunea Colonelul şi care locuia într-o fermă, la ţară. Acesta fu deodată trezit din somnul său liniştit: 
- Alarmă, alarmă! ţipă pisica Tibs, adică Sergentul. Mesaj important din Londra! 
 
Colonelul ascultă cu atenţie. 
- Cincisprezece căţeluşi pătaţi au fost furaţi. 
Sergentul Tibs îşi aminti că auzise lătrături în casa cea veche, De Vil. Se duseră deci de urgenţă către casa întunecată. Colonelul îl ajută pe Tibs să se 
uite pe fereastră. Cei cincisprezece căţeluşi se aflau într-adevăr acolo... împreună cu alţi  84 de prieteni noi.
 
Tibs şi Colonelul îi auziră pe Cruella, Jasper şi Horace vorbind. Aşa, aflară că plănuiau să facă haine de blană din căţeluşi. Îşi dădură seama că nu era deloc timp de 
pierdut. Colonelul alergă să-i înştiinţeze pe Pongo şi Perdita, în timp ce Tibs trebuia să-i pregătească pe pui de evadare. 
 
Horace şi Jasper încercară să-i oprească pe căţeluşi. Dar era prea târziu. Pongo şi Perdita se luptară cu cei doi criminali, timp în care puiuţii au fost duşi în siguranţă. 
 
O dată ieşiţi din casa Cruellei, câinii mulţumiră Colonelului şi lui Tibs. Un labrador negru îi ajută să se suie într-un camion care tocmai fusese reparat şi urma să
plece în Londra. Căţeii aşteptau în atelierul unui fierar. Deodată apăru Cruella în maşina ei mare. Le dăduse de urmă! 
 
Dar Pongo avu o idee genială. În cuptorul fierarului era cenuşă. Dacă s-ar fi dat cu funingine, ce mai deghizare perfectă! Aşa s-ar fi putut urca în camion fără să fie 
descoperiţi de Cruella. Şi aşa au şi făcut. Totul merse perfect, până ce, la un moment dat, dintr-un ţurţure se prelinse un strop de apă chiar peste un căţeluş, îndepărtându-i funinginea. Din maşina ei, Cruella observă că acela era un pui de dalmaţian! 
 
- Ne scapă, ţipă ea pe când camionul demara. 
Apoi o urmărire teribilă avu loc. Cruella încercă să treacă înaintea camionului, dar trecu prin baricada drumului şi se opri direct într-un munte de zăpadă. Frumoasa maşină a Cruellei nu mai era acum decât o epavă. Şi asta nu era totul. Îi pierduse şi pe căţeluşi! 
Cruella tuna şi fulgera. 
 
Pongo şi Perdita ajunseră acasă împreună cu cei 99 de căţeluşi, aceasta spre încântarea lui Roger şi a Anitei. Roger scoase o batistă şi-i şterse faţa lui Pongo. 
- Ce o să facem cu toţi aceşti pui? întrebă Anita. 
 
- Îi păstrăm, răspunse Roger. O să cumpărăm o casă la ţară şi a să avem o plantaţie. 
Şi exact aşa au şi făcut. Yell

Comentarii recente