Scrisoarea unui emigrant in Canada

Dragă darling,
Stau intr-un two and a half and I’m staring la picture-ul pe care mi l-ai trimis lately pe e-mail. Parcă in cel de acum două săptamâni n-aveai boob-şii aşa de mari. Mă uit la ei şi-mi pierd balance-ul.

Fară nici un doubt tu eşti choice-ul vietii mele. Să-ţi spun something about me şi despre Toronto the city I leave in. Seara adorm cu “Deşteaptă-te române” and in the morning mă trezesc cu “O, Canada” (cred că am o interferenţă la my satellite dish). Să ştii că şi aici e valabil sistemul: relationships, networking şi connections adică pile cunoştinţe şi relaţii. La primul meu survivor job am avut noroc cu un fost coleg de University, şef de promotion care lucra deja de five years la Pizza Delivery and a pus a good word for me.

Toronto it’s a nice city. Pe cerul lui poţi să admire toamna the Canadian goose iar vara the Canadian smog. Oamenilor de aici le place mult beer and frunza de arţar, (Toronto Maple Leafs- echipa lor de hochei) atunci când nu pierde in deplasare.

Până să primesc letter-ul de la tine eram very depressed. The psychiatrist mi-a zis că e din cauză că n-am positive attitude. I tried să-I explain ceea ce ştiam din mathematics, că minus cu minus equals plus da mi-a zis că he doesn’t get it. I told him că diploma mea de engineering din România mi-a fost recognized doar de Toronto taxi drivers association and he told me să stop feeling sorry for myself şi să vad the bright side of life. M-am ridicat de pe couch m-am dus to the window am tras drape-urile and it was dark. Nici măcar o umbră de brightness. La sfârşitul şedinţei mi-a dat să iau Prozac three times a day şi mi-a spus că life is a beautiful adventure şi că happiness is just an attitude. Cred şi eu. Dupa ce I-am signed un check de 100 de dollars, happiness is just an attitude.

Dupa trei weeks au inceput să se vadă efectele Prozac-ului. Puteam să-mi duc clienţii anywere in Toronto cu ochii inchişi. Mă trezeau ei directly la destination. Devenisem much more confident.

In aceea period am cunoscut-o şi pe Katya, a girl from Chişinau. Am plimbat-o prin Toronto pana I left out of gas. Era a little drunk şi nu-şi mai amintea where she stayed. Pe drum I-am spus my life story. După half a inceput să se bore, să se borasca a little prin my car. Am poftit-o in my two and a half şi I-am dat un cup in gură. Strong. English tea.

La inceput n-am vrut sa mă involve emotionally şi-am tratat-o like a sister. Like a step-sister. Anyway nu puteam să raman nici eu de stone, că arăta ca Sharon Stone în filmul Basic Instinct.Cand a ieşit din bathroom I-am zis sa lase towel-ul mai jos ca m-afecteaza la system-ul nervos vorba lui Bănica jr.

Povestea noastra din two and a half a durat fix 9 and a half weeks, if you know what I mean. S-a dovedit mai apoi că my dear Katya a fost un serpent incalzit la breast. She dumped me pentru cel mai bun friend al meu din Romania, cause that’s what friends are for! I-a durut in elbow de mine. Life is a beautiful adventure, indeed. Depinde pentru cine. Am găsit şi un message de la Katya scris cu lipstick pe oglinda din baie: “Am plecat to search my G point.” Bine măcar că n-a pus blame-ul pe mine. După trei pastille de Prozac I felt ca un nou născut, ca un bebeluş, ca un sugar. Sucker!

Acum intelegi, candy-ul meu de chocolate, de ce imi doresc a steady relationship. Vreau să avem children care sa crească into-o family cu doi parents şi nu intr-o single parent family cum e moda here. Vreau ca my kids sa aibă o mama si un tată nu două mame sau doi tati. De sake-ul tau aş fi in stare s-o iau from the beginning. Să think big, să-mi schimb job-ul, in loc taxi driver să ma fac truck driver, in loc de two and a half să mă mut in a 3 and a half. Sunt full of positive attitude. Acum am un purpose Am un reason to live. Am plenty of dreams. E drept ca most of them sunt erotice.
Imi inchei letter-ul cu gandul să foot, cu gândul să fit in cu tine in everything. Până când ai să vii am să-mi improve limba română ca să-ţi dovedesc că sunt tare şi la limbi. Vorba poetului: mai am un singur wish in liniştea serii /să nu ma laşi să perish/ de dorul mângâierii. Kiss you allover!

Neil a lu' Mardare

File din jurnalul unui emigrant român în Canada: Episodul II

File din jurnalul unui emigrant român în Canada: Episodul II – Întoarcerea

8 Dec.:

- Aterizez pe frumosul Otopeni. Nici nu ies bine că sunt inconjurat de co-naţionali romi-români care îmi smulg bagajele din mână: “Lasă-mă boiarule să te ajut la maşină”. Vai ce primitoare ţară! Îmi dau lacrimile! Nu am lei aşa că le dau dolari. Cu siguranţă privatizarea în România e pe cale bună.

15 Dec.:

- Nici urmă de zăpadă! Cald şi bine! Umblu în canadiană (sic) subţire! Ca iubitor de animale, aici e pentru mine: un grup de 10 câini mă înconjoară de fiecare dată când ies din bloc şi mă conduc spre tramvai (adevărul e că mă cam fugăresc). Nu mai duc viaţa sedentară din Canada când ma urcam imediat în maşina din garaj. Ce era să fac! Tentaţia era mare căci benzina era mult mai ieftină! Sunt fericit că m-am întors! Cel mai bun pas făcut în viaţă! Îmi caut un apartament!

31 Dec.:

- Aproape am uitat cum arată zăpada! Ce frumos e! Mâine e Anul Nou! Am făcut aceleaşi aprovizionări ca în Canada dar m-a costat dublu! Ce bine că am strâns destui bani în Canada! Încă mai stau cu restul familiei într-un apartament de 2 camere. În Canada i se spunea “one bedroom apartment” dar aici nu avem încotro şi folosim şi sufrageria ca dormitor! E sublim! Cu toţii ne simţim aşa aproape unii de alţii (şi la propriu şi la figurat)!

3 Ian. :

- Gata! E cazul să-mi caut de lucru. Bine că e soare afară şi chiar stăm cu geamurile deschise căci termostatul termocentralei şi-a pus în gând să ne usuce ca pe mumii! Aici nu-ţi poţi regla căldura după voie. Ce dor îmi era de transportul în comun!

Aproape uitasem de mirosurile îmbietoare! Noroc cu câinii căci am prins şi eu tramvaiul! Noroc că l-am prins şi am scăpat de câini, dar ghinion că m-am urcat căci am fost jefuit în aglomeraţie. Parcă era mai bine cu maşina!

9 Ian. :

- Mi-am găsit un servici cu 400$. Pe lângă media de 150$, sunt meseriaş! Nu găsesc nimic de închiriat. Chiriile sunt scumpe, mâncarea e scumpă, telefonul mă usucă, iar benzina tocmai s-a scumpit! Dar ce-mi pasă mie căci oricum nu mai am maşină! De două zile nu mai avem nici apă caldă, nici rece. Cică e secetă! Mai bine ningea când trebuia sau se luau măsuri când s-a anunţat secetă!

3 Feb. :

- Mi-am luat maşină şi sunt fericit! A trebuit să caut în dicţionar cuvântul “şpagă” şi l-am găsit ca slang. Înseamnă tip or gratuity cu diferenţa că aici nu poţi obţine nimic fără aşa ceva. Cred că toate şpăgile la un loc fac cât ½ din maşină. Nu mai menţionez lupta pentru înregistrarea maşinii şi nenumăratele birouri la care a trebuit să mă duc cu tramvaiul. Nu a fost o idee bună cu maşina căci benzina iar s-a scumpit. Parcă şi în Canada fluctua preţul, dar şi în jos, nu numai în sus!

10 Mar.:

- Azi a plouat în sfârşit! Mi-am schimbat deja amortizoarele la maşină din cauza străzilor. Apa acoperă găurile şi nu ai cum să le ocoleşti. Nu există canalizare! Ba da, ca am văzut o tanti luând apă dintr-o baltă cu cana şi o punea într-o găleată! Asta da privatizare! Cam ineficientă, e adevărat, dar să mai zica Vestul că nu avem iniţiative! Am călcat într-o groapă şi cred că mi-am rupt glezna. M-am urcat în maşină şi pentru că nu e automată am apăsat pe ambreiaj cu umbrela. M-am îndreptat spre Urgenţă urmărind o Salvare care, la un moment dat şi-a deschis uşile şi a dat drumul la un om să cadă pe stradă. Nimeni nu a băgat de seamă. Am ajuns la Urgenţă de unde a trebuit să fug la farmacie să-mi cumpăr radiografii, bandaje şi un sac de ghips. A inceput să arate cam lugubru pe aici.

9 Apr.:

- Încă nu pot merge la servici din cauza gleznei aşa că îmi voi deschide un business de acasă! Nu se poate căci îmi trebuie prea multe hârtii care se obţin de la 5 birouri localizate în 5 cartiere diferite. Nu am cum să o fac prin internet ca în Canada! Da noroc că am maşină! Ştiam eu că nu am luat-o de pomană!

10 Apr.:

- Mă uit pe geam la maşina mea din faţa blocului şi observ că arată cam ciudat. Cobor şi constat că era şchioapă de o roată şi oarbă de oglinzile retrovizoare şi violată la portbagaj. Chem miliţia (pardon, poliţia) şi îi aştept în staţia de tramvai căci nu aveau benzină pentru maşinile lor Renault, recent achiziţionate. Voi vinde maşina!

1 Mai.:

- Cald afară, iar în casă şi mai cald. Acum nici nu pot deschide geamurile căci la colţul blocului e un câine mort intrat în putrefacţie de aproape o săptămână, care miroase rău şi nimeni nu îl ia. În schimb, maşina mi-a dispărut aproape complet. Numai caroseria mai stă mărturie a ceea ce a fost odată “maşina mea”. Dacă ştiam, băgam câinele putrezit în ea şi poate dispărea şi el! Trebuie să fi venit primăvara în Canada! Mâine îmi iau bilet.

2 Mai.:

- Am încercat să-mi iau bilet dar cel mai curând e pe 15 iunie, anul viitor. Doamne, câţi Români pleacă! Îi înţeleg.

13 Iun.:

- Îmi dau seama că ACASĂ e acum Canada, unde e zapadă când trebuie să fie zapadă, unde e soare când trebuie să fie soare, unde îmi pot lăsa maşina deschisă şi cu cheile în ea pe stradă, unde câini găseşti doar de cumpărat sau pe gratis de la magazine, unde nu sunt înjurat pe stradă, unde nu sunt gropi să-mi rup picioarele, unde îmi pot controla temperatura în casă, unde am aer condiţionat, unde vânzătoarele au plăcerea de a mă servi şi nu obligaţia de a îmi face un serviciu, unde soarele se reflectă în geamurile zgârie-norilor şi nu în gunoaiele de pe stradă, unde “şpagă” nu exista decât printre grupurile de emigranţi care vor să transforme Canada în România, China, Uganda, unde lumea îţi spune “Yes, please”, “No, please” şi “Excuse me” în loc de “Da’ nu vezi, de ce mai întrebi?”, “Nu bă!” şi “Uită-te bă pe unde mergi, băi ochelaristule”, unde în caz de urgenţă sosesc poliţia (în maşini), pompierii şi salvarea în acelaşi timp.Poate nici Canada nu e perfectă, dar măcar acolo mai sunt încă oameni care luptă pentru acest lucru!

1 Aug.:

- E clar că toate greşelile se plătesc! Nu am realizat că am depăşit cele 6 luni cât aveam dreptul să stau în afara Canadei şi prin urmare mi s-a refuzat intrarea.

File din jurnalul unui emigrant român în Canada: Episodul I

File din jurnalul unui emigrant român în Canada: Episodul I – Canada

 

12. Aug.:

- Ne-am cumparat o casă nouă în Canada. Sunt foarte emoţionat. Aici e atât de frumos. Munţii sunt de o splendoare nedescrisă. Abia aştept să îi văd acoperiţi de zăpadă.

14. Oct.:

- Canada e cea mai frumoasă ţară de pe Pământ. Frunzele au primit toate acele minunate nuanţe de culoare galbenă şi portocalie. M-am plimbat cu maşina prin natură şi am văzut câţiva cerbi. Sunt atât de graţioşi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred că am ajuns în paradis. Iubesc Canada!

11. Nov.:

- Ziua sărbătorii naţionale. În curând începe vânătoarea cerbilor. Nu îmi vine să cred că cineva poate să ucidă un animal atât de frumos. Sper că va ninge în curând. E atât de frumos aici.

2. Dec.:

- Azi noapte a nins pentru prima oară. M-am sculat şi am văzut că este alb peste tot ca în cele mai frumoase vederi. Am ieşit afară, am curăţat în faţa casei şi apoi ne-am bătut cu bulgări de zăpadă (eu am câştigat). Când a trecut maşina de curăţat zăpada am curăţat din nou în faţa curţii. Ţară deosebită! Iubesc Canada!

12. Dec.:

- Azi noapte a nins iarăşi. Maşina a curăţat zăpada din nou. Ne-a blocat intrarea în curte. Aici e splendid.

19. Dec.:

- Azi noapte a nins iarăşi. N-am putut să scot maşina să merg la lucru. Aici e într-adevar foarte frumos numai că sunt obosit de curăţat zăpada (lopătărie). Din nou maşina aia blestemată.

22.Dec.:

- Căcatul ăsta alb nu s-a oprit toată noaptea. Am bătături la mâini de la lopată şi mă doare spatele. Această maimuţă cu maşina parcă se ascunde după colţ şi numai aşteaptă să termin de curăţat în faţa curţii. La naiba!

25. Dec.:

- Craciun fericit pe naiba! A nins din nou. Zăpada asta nenorocită! Daca îl prind pe obsedatul ăla cu maşina îl omor. Fu¤%¤#le …… că nu aruncă mai multă sare (pentru topit zăpada) pe şosele.

27. Dec.:

- Azi noapte iarăşi zăpadă. Nu ies de trei zile din casă, doar că dau cu lopata într-una după ce trece maşina. Nu pot pleca nicăieri! Autovehiculul este blocat sub un deal de zăpadă şi mai e şi foarte frig pe deasupra. Au spus că la noapte va mai cădea înca 30 cm de căcatul ăsta de zăpadă.

28. Dec.:

- Prognoza a fost proastă. S-au mai depus 50 cm, nu 30 cm! Dacă se continuă aşa, nu se va topi până la vară. Maşina de curăţat a rămas blocată şi maimuţoiul a venit la mine să îmi ceară lopata. I-am spus că am rupt deja 6 curăţând rahatul ce mi l-a aruncat în faţa curţii. Era cât pe ce să îi dau în cap cu lopata.

4. Jan.:

- Am ieşit din casa în sfârşit. M-am dus până la alimentară să cumpăr de mâncare şi la întoarcere am lovit un cerb. Autovehiculul a fost avariat în valoare de $3000. Bestiile de cerbi trebuie omorâte. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorât vânătorii toamna trecută?

3. Mai:

- Am dus maşina la mecanic. Incredibil cât de mult a ruginit de la sarea aia nenorocită care se aruncă peste tot, tot timpul iernii ca să topească zăpada şi tot degeaba.

10. Mai:

- Mă mut înapoi în România. Nu îmi pot imagina cum cineva normal poate trăi în Canada asta!

SCRISOARE DIN CANADA

SCRISOARE DIN CANADAjurnalul unui emigrant român în Canada

Mi-a scris, fă ţaţă, o scrisoare,
Că e plecat cam de vreun an,
Ion, îl ştii, a lu' Mardare,
Acuma-i Neil, canadian,

Şi-o tot citesc şi-o frunzăresc,
Nu-ş' ce să zic (?!) sunt în dilemă,
La măritiş nu mă grăbesc
Cu toate că m-a pus în temă:

Are o casă, nouă ea,
Frumoasă de nu poţi să-ntorci,
Dar dimineaţa, la cafea,
Mănâncă pae stând pe porci(!?)

Şi-a luat şi-un car, să-mi placă mie,
Însă mă-ntreb, cu ce parai
Vom ţine noi o herghelie
De-aproape trei sute de cai?!

Da' boi nu are, doar vecina
Şi-n casă-i ţine pe-amândoi,
La şcoală-i duce cu maşina...
Gândesc că şi ei au noroi (!)

Aşa că, ţaţă, vreau un sfat,
Că ce-are Ion, e şi la noi,
Iar de mi-o fi de măritat
Şi-oi vrea io cai, sau porci, sau boi...

Găsesc io unu-n Dorohoi !

Facebook Comments Box

Comentarii recente