Dragobetele sărută fetele!

Dragobetele sărută fetele!

Etimologia cuvantului Dragobete


Unii filologi sustin ca numele "Dragobete" provine de la doua cuvinte vechi slave "dragu" si "biti", care s-ar traduce prin expresia "a fi drag". Alti filologi sustin ca vine din cuvintele dacice "trago" - tap (mai tarziu devenit "drago") si "bete" - picioare. Tapul simbolizand la romani fecunditatea!

Exista si ipoteza ca "Dragobetele" se traduce prin "chipul frumos din Casa lui Dumnezeu, tanarul frumos, ales", de la cuvintele dacice "drag", ce semnifica "chip frumos", "chip de lumina" si "betel"- "casa lui Dumnezeu".

Etnograful Marcel Lutic sustine ca "Majoritatea denumirilor pentru aceasta sarbatoare sunt calchieri dupa numele din slava veche a sarbatorii crestine a "Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul", sarbatoare numita in spatiul slav "Glavo-Obretenia". Romanii au adaptat aceasta denumire din slava, asa aparand in veacurile evului de mijloc denumirile "Vobritenia", "Rogobete"," Bragobete", "Bragovete" (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), pana cand, probabil si sub influenta principalelor caracteristici ale sarbatorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales in sudul si sud-vestul Romaniei, denumirea "Dragobete".Yell

 

Traditii si superstitii de Dragobete /Cum sa cazi cu tronc cuiva

Ziua de Dragobete pică în fiecare an pe 24 februarie şi este asociată nu doar cu iubirea, ci şi cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De Dragobete există fel de fel de superstiţii şi tradiţii, în care unele persoane încă mai cred cu tărie şi în ziua de azi.

 

1. Spălarea părului cu zăpadăDragobetele aleargă... aleargă fetele !!!

 În popor, se spune că de Dragobete fetele strângeau zăpadă şi o topeau, pentru a se spăla cu apa obţinută pe cap şi pe faţă. În acest fel, se menţineau frumoase tot anul şi băieţii le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de Dragobete pentru a face diferite farmece prin care să-şi atragă ursiţii.

 

2. Sărutul eternităţii

 În unele zone din ţară, superstiţia de Dragobete spune că îndrăgostiţii trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de Dragobete, îndrăgostiţii fac o logodnă neoficială, prin care îşi jură iubire veşnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viaţă.

 

3. Ziua distracţiei şi a veseliei

 De Dragobete, tradiţia spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece aşa va fi tot anul şi va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă şi să se veselească, pentru că tot anul să îi meargă bine şi să aibă parte de voie bună.

La sate, se organizau adevărate petreceri şi baluri de Dragobete, pentru ca fetele şi băieţii să se întâlnească şi să petreacă împreună. Unii strigau pe uliţe "Dragobetele sărută fetele!", pentru a anunţa marea sărbătoare a iubirii.

Cei care petreceau frumos de Dragobete erau feriţi de boli tot anul.

 

4. Ziua curăţeniei

 Potrivit tradiţiei, femeile trebuie să facă ordine şi curăţenie în casă, pentru a avea un an îmbelşugat şi a fi iubite de soţi.

Aşadar, înainte să pleci la distracţie, şterge praful şi aspiră, că să vadă iubitul tău cât eşti de harnică.

La ţară, gospodării se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă că Dragobetele să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

 

5. Zburătoritul

 Conform tradiţiei, de Dragobete se organizează "zburătoritul", un eveniment mult aşteptat de fete şi de băieţi deopotrivă. Zburătoritul presupune că băieţii să alerge după fete, să le prindă şi să le sărute. Odată ce se sărutau, se consideră că începea relaţia lor de dragoste.

 

6. Întâlnirea celor care se plac

 Superstiţia de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putinţă pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlneşte cu băiatul care i-a picat cu tronc, şansele de a fi împreună cu el sunt nule.

 

7. Semănarea busuiocului

 Potrivit unei tradiţii străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadniţe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece şi tratamente, deoarece se consideră că ar avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-şi visa ursitul.

Comentarii recente