Poză cu hipnoză

Poză cu hipnoză


O imagine de o frumusețe înfricoșătoare. Amețești dacă te uiți la ea 5 secunde



 
 Se spune ca nimeni nu poate sta uitandu-se fix in ochii fetei din imagine mai mult de 5 minute.Tu poti? Click pe imagine pentu a o mări!

Imaginea face parte din categoria iluziilor optice, care ne pun la incercare mintea si perceptia asupra lucrurilor din jurul nostru.

Usturoiul - cel mai puternic antibiotic natural din lume

Acest preparat din extract de usturoi curăţă organismul de grăsimi şi pietre, îmbunătăţeşte metabolismul şi astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Reglează greutatea corpului, topeşte cheagurile de sânge, vindecă diafragma miocardică bolnavă, arterioscleroza, inapetenţa (lipsa poftei de mâncare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face să dispară artritele, artrozele şi reumatismul. Vindecă gastritele, ulcerele de stomac şi hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe şi interne, vindecă diferitele tulburări de vedere şi auz, impotenţă etc.

Quim Barreiros A Cabritinha

Quando eu nasci a minha mae nao tinha leite
Fui criado por um bezerro rejeitado
Mamei em vacas em tudo que tinha peito
E cresci assim deste jeito
Fiquei mal habituado

Hoje sou homem e arranjei uma cabritinha
E passo o dia a mamar
Nos peitinhos da Fofinha

Eu gosto de mamar
Nos peitos da Cabritinha ...   3x

Mamo a hora que eu quero porque a cabrita e minha.

Eu gosto de mamar
Ai, nos peitos da cabritinha ... 3x

Scrisoarea unui emigrant in Canada

Dragă darling,
Stau intr-un two and a half and I’m staring la picture-ul pe care mi l-ai trimis lately pe e-mail. Parcă in cel de acum două săptamâni n-aveai boob-şii aşa de mari. Mă uit la ei şi-mi pierd balance-ul.

Fară nici un doubt tu eşti choice-ul vietii mele. Să-ţi spun something about me şi despre Toronto the city I leave in. Seara adorm cu “Deşteaptă-te române” and in the morning mă trezesc cu “O, Canada” (cred că am o interferenţă la my satellite dish). Să ştii că şi aici e valabil sistemul: relationships, networking şi connections adică pile cunoştinţe şi relaţii. La primul meu survivor job am avut noroc cu un fost coleg de University, şef de promotion care lucra deja de five years la Pizza Delivery and a pus a good word for me.

Păcală în satul lui

I se urâse și lui Păcală să tot umble răzleț prin lume, așa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora și să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă și el om așezat, ca toți oamenii de treabă, să-și întemeieze casa lui, să-și agonisească o moșioară, — vorbă scurtă, — să se astâmpere odată.

Și fiindcă românul zice că nu e nicăieri mai bine ca în satul lui, Păcală se întoarse și el în satul lui și începu cum încep toți oamenii care n-au nimic, adică făcu ce făcu de-și agonisi o vițelușă și o trimise la pășune în izlazul satului.

L’asino che dà l’ora

Pielea fermecată

            poveste populară românească
 
 A fost odată un flăcău care dorea să se însoare. Ochise el o fată bogată, dar leneşă, de nu cred că mai era alta pe lume ca ea. Flăcăul nu se uită la asta şi o ceru de la părinţii ei de nevastă. Aceştia i-o dădură, cu condiţia să nu o pună la nici un fel de treabă şi mai ales să nu o bată. Flăcăul nostru a fost de acord; au făcut nunta, după care tinerii însurăţei s-au mutat la casa lor.
 Trecură câteva zile de la nuntă. Flăcăul nu a pus-o pe fata leneşă la nici o muncă. Ea stătea toată ziua şi nu făcea nimic. Toată treaba în casă o făcea flăcăul. După câteva zile însă, îi arătă nevestei lui celei leneşe o piele de oaie şi îi spuse cam aşa:

Nicu Constantin, Alexandru Arsinel si altii - Snoave populare

Lupul Pârcălab

Era iarnă. Pămîntul se acoperise de zăpadă. Se zicea că ninsoarea ce căzuse era de patru palme domneşti. Era una din iernele cele mai grele. Lupul, flămînd, ieşise din pădure şi ţinea poteca.
Mergînd pe cărare, se întîlneşte cu un asin. Vederea pradei sale atît îi aţîţase pofta de mîn- care, încît Si lăsa gura apă; mai cu seamă că nu-i ştia de rost de vro trei zile.
— Stai să te mănînc, blestematule, că iacă sunt lihnit de foame.
— Ce mai treabă; parcă altceva mai bun n-ai de făcut, răspunse asinul. Că a să mă mănînci, ştiu; eşti bun de una ca aceasta. Dară ce a să alegi din mine, un biet dobitoc slab, prăpădit de boală şi osteneală? Deocamdată îţi vei momi a foame, dară pe mîine?

Oameni buni, ştiţi voi ce zice în cartea aceasta?

Locuitorii unui sat, coprinşi de dorinţa de a asculta şi dînşii, dumineca, sînta Evangelie, se hotărîră a răspunde cu toţii la întrebarea ce le tot făcea preotul cînd era să citească Evangelia.
În dumineca următoare, preotul, după obicei, mai- nainte de a citi Evangelia, făcu următoarea întrebare în modul cum se cîntă aceste învăţături sfinte:
— Oameni buni, ştiţi voi ce zice în cartea aceasta?
— Nu ştim, răspunseră cu toţii deodată.
— Daca nu ştiţi, la ce să vă mai spui, zise preotul, închise cartea şi se retrase.
Pasămite, bietul preot nu că nu ştia să citească, vorbea însă cam bîlbîit şi se temea să nu rîză lumea de el. Litur- gia, cum, cum, o încurca el; dară cînd venea la citirea Evangelii, se slujea de asemenea tertipuri.

Comentarii recente