Lecția de gramatică
De alice la data de Vin, 26.07.13 - 13:21
Mesajul postat, pe Facebook, de către o doamnă profesoară pentru elevii săi
Dragi elevi,
Deși vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap (vă mulțumesc pentru prezența de 100% la cele 5 ore de pregătire suplimentară săptămânală, recunosc e o minune) știu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin urmare, dați „like" dacă ați înțeles și „comm" dacă aveți nelămuriri 
Corect este „frumoaso!" nu „frumoas-o!" și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă.
„Doar" se foloseşte cu forma pozitivă a verbului, iar „decât" cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât" se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este mai deșteaptă decât Inna.)
Atunci când vreți să fiți amabili cu doamnele și/sau domnișoarele, nu vă adresați cu „dragele mele". Tocmai le-ați făcut maşini care scot apa de pe fundul unui râu. Corect este „dragile".
Atunci când planificați o ieșire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneți „căutăm locaţie". Pentru că nu închiriați clădirea ca să vă petreceți restul zilelor acolo, ci beți doar un suc (nu altceva, sper). „Locaţie" înseamnă spaţiu pentru închiriat.
Corect este „Ce faci, păpușă?" nu „Ce faci, păpușe?" „Ă"-ul din final nu este ţărănesc, aşa cum v-ați fi aşteptat. Sfatul meu este să găsiți un apelativ ceva mai original (mai speşăl) dacă nu vreți să vi se răspundă cu „Bine, păpușel." plus un ghiozdan sau o geantă în cap.
„Serviciu" şi nu „servici" - fie că e vorba despre locul unde vă veți câştiga pâinea (dacă promovați examenul de evaluare națională) sau serviciul de cafea pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute la îndemână (dacă nu îl promovați).
Structura „Vizavi de problema discutată anterior..." poate fi tradusă doar aşa: „peste stradă de problema discutată anterior...". Pentru că „vizavi" nu înseamnă decât „peste stradă", contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveți probleme peste stradă, nu-l folosiți.
„Să aibă" şi nu „să aibe". Ca să nu mai vorbim de şi mai urâciosul „să aive". De asemenea, „Vroiam să vă rog să mă învoiți..." este greşit. „Voiai" să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect și să fii prezent la oră.
Ştiți momentele alea în care cuvântul pe care îl scrieți are ca ultimă literă un „i" şi voi nu știți dacă trebuie să stea singur sau să îşi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este ştiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.
Nu fi nerăbdător, fii precaut.
Nu e important a şti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ştii lecțiile la limba română.
Verbul „a fi", de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap - „A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea".
Se scrie „fii", cu doi i, numai la:
- imperativ afirmativ: Fii cuminte!
- conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
- viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e „fi", cu un singur i:
- infinitiv: a fi;
- imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
- condiţional prezent: aş fi, ai fi;
- condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
- conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
- viitor: voi fi, vei fi;
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenţa de plural) şi la plural articulat -iii: copil - copii - copiii.
Copiii învață cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât).
Structura „Aveţi detalii în ataşament" se regăsește în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuşi: ataşament înseamnă „afecţiune (puternică şi durabilă) faţă de cineva sau ceva. - Din fr. attachement." Aşa că dacă nu vreți să includeți sentimentele în afaceri poate schimbați structura în „Aveți detalii în fișierul atașat" atunci când vă veți depune CV-urile.
.
Cuvinte și expresii scrise sau pronunțate greșit
on Vin, 26.07.13 - 14:57
Greșit
Corect
Observații
*președenție
președinție
Probabil o influență de la prezidențial.
*fregvent
frecvent
Sub influența consoanei sonore /v/ se modifică, greșit, și consoana surdă /k/.
*secment
segment
Nu derivă din verbul a secționa.
*cunoștiință
cunoștință
Unii vorbitori fac diferența dintre *cunoștiință cu sensul de informație cunoscută și cunoștință cu sensul de persoană cunoscută, însă prima formă nu există.
*ștință
știință
două *ridichii
culoarea *ridichiei
două ridichi
culoarea ridichii
Conform Dicționarului ortografic al limbii române din 2002 (și altor lucrări) pluralul nearticulat al substantivului ridicheeste ridichi, iar forma articulată de genitiv-dativ este ridichii.
*noștrii
*voștrii
noștri
voștri
Grupul de consoane str din nostru face ca în forma de plural i-ul final să fie o vocală propriu-zisă, nu doar o palatalizarenesilabică a consoanei anterioare, așa cum se întîmplă cel mai frecvent (de exemplu ban – bani, alb – albi). Acest fenomen este interpretat greșit de unii vorbitori ca o necesitate de a scrie cuvîntul noștri cu doi i la urmă.
*membrii
*metrii
membri
metri
Un fenomen similar se întîmplă în cazul substantivului membru (printre altele), care are la plural forma nearticulată membriși forma cu articol hotărît membrii; aceste forme sînt adesea confundate în scris.
mi-ar *place
mi-ar plăcea
Tranziție considerată greșită a verbului a plăcea de la conjugarea a II-a la a III-a în forma *a place și flexionarea lui după modelul verbelor a face, a duce. În aceeași categorie intră și verbe precum a tăcea, a părea etc. În caz de dubiu, pentru a determina conjugarea corectă există metoda de a construi infinitivul lung și de a observa poziția accentului, pe terminație (conjugarea a II-a: plăcere, tăcere, părere) sau pe rădăcină (conjugarea a III-a: facere, ducere); infinitivul scurt are accentul pe aceeași poziție (a plăcea, a tăcea, a părea, dar a face, a duce).
*genuchi
genunchi
*delicvent
delincvent
Forma delicvent figurează totuși în cîteva dicționare ca variantă a lui delincvent.
*oprobiu
oprobriu
*frustare
frustrare
*intinerar
itinerar
*repercursiune
repercusiune
Probabil o influență de la cuvinte precum incursiune, recursiune, excursiune, toate derivate de la curs, în latină currere (a curge, a alerga), cu forma de participiu trecut cursum. Cuvintele percusiune și repercusiune derivă însă de la latinesculpercutere (a lovi, a înfige).
*creem
*crează
creăm
creează
Verbul a crea se conjugă exact la fel ca a lucra, cu terminațiile adăugate la rădăcina cre- în loc de lucr-. Faptul că rădăcina se termină într-o vocală produce succesiuni de sunete relativ rare (de exemplu hiatul e-ă în creăm) și induce în eroare mulți vorbitori.
*mingie
*mingii
minge
mingi
Forma corectă a substantivului este minge. Forma mingie nu există în limba română, iar mingii nu este forma de plural, ci forma de dativ-genitiv a substantivului.
ca *și
ca
(„în calitate de”)
Cînd ca este folosit în comparații cu sensul „la fel cu”, înlocuirea lui cu ca și este permisă (ca și mine, ca și cum). Sensul „în calitate de” nu permite o asemenea înlocuire, deși mulți vorbitori procedează astfel, uneori pentru a evita cacofonii: *A fost ales ca și conducător, *numirea lui ca și ministru.
*vroiam
*vroiai
*vroia
etc.
voiam
voiai
voia
etc.
Formele *vroiam etc. sînt foarte frecvente în uz, dar nu sînt acceptate de norma actuală. Ele sînt un hibrid între formele a două verbe diferite, sinonime: a voi și a vrea. La indicativ imperfect se preferă de obicei a voi, dar se pot folosi și formele lui a vrea: eu vream, tu vreai, el vrea, pronunțate cu diftongul ea; se observă că la persoana a III-a singular apare o coincidență supărătoare între imperfect și prezent.
*genoflexiune
genuflexiune
*indentitate
identitate
Greșeală indusă, probabil, de cuvintele formate cu prefixul in-.
*transversa
traversa
Vorbitorii sunt induși în eroare de cuvintele formate cu prefixul trans-, prefix care are într-adevăr sensul de dincolo,peste, de cealaltă parte. A traversa provine însă din franțuzescul traverser.
*complect
complet
Unii vorbitori sunt influențați de adjectivele terminate în -ect (direct, perfect).
*celălant
celălalt
*albitru
arbitru
*hambal
handbal
*nu fii
*nu zi
*nu fă
nu fi
nu zice
nu face
Forma de la imperativul negativ este identică cu forma de la infinitiv.
Sursa: Wikipedia