Omule cu supărare...

Hai, spune mie ce te doare...

Au, au, au, măi...

Nu mai trage din țigare...

Tu n-ai nicio alinare...

Au, au, au, măi...

Doamne, și-am zis verde de-alunaș măi...

Și-am crescut trei copilași măi...

Au, au, au, măi...

Doamne, cu ce trudă i-am crescut...

Măi nene, şi-acum le-am căzut urât...

Au, au, au, măi...

Doamne, nu-i chem să le cer ceva...

Doamne, mă descurc cum oi putea, măi...

Au, au, au, măi...

Îi chem că mi-e dor de ei, măi...

Doamne, că sunt copilașii mei...

Au, au, au, măi...

Doamne, i-am crescut, le-am dat povețe...

Măi nene, i-am ținut prin școli să-nvețe...

Au, au, au, măi...

Acum nu-mi mai dă binețe...

Doamne, fuge de-a mea bătrânețe...

Au, au, au, măi...

Doamne, eu nu țin la supărare...

Că-i iubesc pă fiecare...

Au, au, au, măi...

Dar e păcat că am ajuns...

Doamne, un bătrân singur și plâns...

Au, au, au, măi...

Doamne, vreau să le cer o părere...

Eu când n-oi mai fi, cui cere?...

Au, au, au, măi...

Doamne, eu când n-oi mai fi, cui cere?...

Va plânge urmele mele...

Au, au, au, măi...